Serverul Internațional UNESCO pentru Democrație, Pace și Drepturile Omului
 
  Pagina de start D@dalos Pagina de start în limba română Site map Contact  
 

 

Teme:

 Drepturile omului / Personalități / Democrație / Partide / UE / ONU / Durabilitate / Globalizare / Web 2.0

     

 

Metode:

 Pedagogie politică / Metodele pentru educația politică / Pedagogie pentru pace /// Întrebări, critici, comentarii?

 
 

 Sunteți aici:

D@dalos > Pagina de start în limba română > Web 2.0 > Societatea 2.0 > Înțelepciunea celor mulți

 



Cuprins


Temele manualului online despre Web 2.0:

Introducere

Ce este Web 2.0?

Educația 2.0

Politica 2.0

Economia 2.0

Societatea 2.0

 Pericolele Web 2.0

 Rețelele de socializare

 Înțelepciunea celor mulți

 Digital Natives
 


Înțelepciunea celor mulți

Cartea devenită rapid punct de reper, intitulată "The Wisdom of Crowds" și scrisă de James Surowiecki, începe cu o poveste din Anglia anului 1906:

Învățatul Francis Galton era într-o vizită la West of England Fat Stock and Poultry Exhibition din Plymouth. Acolo se organiza în fiecare an un concurs a cărui miză era estimarea greutății unui taur. Oricine putea participa: experți măcelari sau negustori, dar și simpli vizitatori ai târgului.

La fel ca majoritatea celor dinaintea și de după el, Galton credea că o estimare medie a valorilor sugerate de grupul compus în majoritate din persoane neprofesioniste nu putea reflecta decât un singur lucru: prostia maselor. El a dorit să demonstreze acest lucru și a rugat organizatorii să îi ofere, la sfârșitul concursului, lista cu toate estimările făcute de public. În anul 1906, la concurs luaseră parte 787 de persoane.

Din totalul acestor 787 de estimări el a calculat valoarea medie, stabilind astfel care era nivelul "înțelepciunii colective" al acestui grup. Spre marea lui mirare s-a dovedit că grupul ghicise o greutate medie de 1197 de livre, ceea ce a reprezentat o valoare mai bună decât cea dată de premiantul individual al concursului. Greutatea măsurată a taurului era de 1198 livre!

"Galton undoubtedly thought that the average guess of the group would be way off the mark. After all, mix a few very smart people with some mediocre people and a lot of dumb people, and it seems likely you’d end up with a dumb answer. But Galton was wrong." (p. XIII)




[Sir Francis Galton, 1822-1911]



Teza centrală a "The Wisdom of Crowds"



Această istorie l-a dus pe Surowiecki la dezvoltarea tezei centrale a cărții sale: constatarea aparent corectă, împărtășită de filosofi, ba chiar și de oamenii de știință, încă de pe vremea lui Aristotel, conform căreia masele sunt proaste, era cel puțin unilaterală, dacă nu chiar pur și simplu eronată. Totodată, ar fi greșit să concluzionăm că masele au întotdeauna dreptate, cum se întâmplă deseori când se apelează la argumente din volumul lui Surowiecki intitulat "Wisdom of Crowds", iar autorul nu a intenționat să susțină niciodată așa ceva. El și-a formulat teza cu mare prudență:

"...under the right circumstances, groups are remarkably intelligent, and are often smarter than the smartest people in them. (…) Even if most of the people within a group are not especially well-informed or rational, it can still reach a collectively wise decision." (p. XIII și urm.)

"With most things, the average is mediocrity. With decision making, it’s often excellence." (p. 11)

"The idea of the wisdom of crowds is not that a group will always give you the right answer but that on average it will consistently come up with a better answer than any individual could provide." (p. 235)

"The Wisdom of Crowds is not an argument against experts, but against our excessive faith in the single individual decision maker." (p. 277)

Decisive sunt, după Surowiecki, așa numitele "right circumstances", adică atât identificarea tipului de decizii, cât și compoziția grupurilor care urmează să ia deciziile. Volumul său este dedicat cercetării acestor două aspecte. Atunci când știm în ce condiții un anumit grup este capabil să ia decizii "înțelepte", ne putem folosi de această "înțelepciune a celor mulți", fie ea în politică, economie sau în alte domenii. Dar care sunt aceste condiții?



Condițiile necesare pentru "înțelepciunea celor mulți"

divers
itate

autonomie


descentralizare


"... conditions that are necessary for the crowd to be wise: diversity, independence, and a particular kind of decentralization" (p. XVIII, sublinierea ne aparține)

"Diversity and independence are important because the best collective decisions are the product of disagreement and contest, not consensus or compromise." (p. XIX)

"The smartest groups … are made up of people with diverse perspectives who are able to stay independent of each other." (p. 41)

"The idea of the wisdom of crowds also takes decentralization as a given and a good, since it implies that if you set a crowd of self-interested, independent people to work in a decentralized way on the same problem, instead of trying to direct their efforts from the top down, their collective solution is likely to be better than any other solution you could come up with." (p. 70)

"... a decentralized system can only produce genuinely intelligent results if there’s a means of aggregating the information of everyone in the system." (p. 74)

"We know that the crowds that make the best collective judgments are crowds where there’s a wide range of opinions and diverse sources of information, where people’s biases can cancel themselves out, rather than reinforcing each other." (p. 227)

"Groups are only smart when there is a balance between the information that everyone in the group shares and the information that each of the members of the group holds privately. It’s the combination of all those pieces of independent information, some of them right, some of them wrong, that keeps the group wise." (p. 255/56)



Exemplu: bursa

înțelepciunea colectivă a participanților la piață, dar și bule
și crahuri


Bursa reprezintă un exemplu important și interesant în ceea ce privește procesele decizionale colective. Surowiecki folosește reacția bursei la explozia navetei Challenger din anul Jahr 1986 ca exemplu pentru înțelepciunea colectivă aplicată asupra acestui mecanism (de piață) special. În ciuda faptului că nu se cunoșteau încă cauzele accidentului, au căzut spectaculos mai ales acțiunile firmei care s-a dovedit, după lungi cercetări, că purta vina principală cu privire la producerea tragediei. Acest fapt confirmă teza autorului, conform căreia trebuie îndeplinite anumite condiții pentru ca o un grup să fie capabil să ia o decizie înțeleaptă:

"The market was smart that day because it satisfied the four conditions that characterize wise crowds: diversity of opinion (each person should have some private information, even if it’s just an eccentric interpretation of the known facts), independence (people’s opinions are not determined by the opinions of those around them), decentralization (people are able to specialize and draw on local knowledge), and aggregation (some mechanism exists for turning private judgments into a collective decision)." (p. 10)

Patologiile bursei - bulele și crahurile - ne mai arată și ce se poate întâmpla atunci când nu sunt îndeplinite respectivele condiții:

"Bubbles and crashes are textbook examples of collective decision making gone wrong. In a bubble, all of the conditions that make groups intelligent – independence, diversity, private judgment – disappear." (p. 244)

"During a bubble, (…) a market (…) turns into a mob." (p. 256)




Contestatari



Bernard Baruch: "Anyone taken as an individual is tolerably sensible and reasonable – as a member of a crowd, he at once becomes a blockhead."


Henry David Thoreau: "The mass never comes up to the standard of its best member, but on the contrary degrades itself to a level with the lowest."


Thomas Carlyle: "I do not believe in the collective wisdom of individual ignorance."



Odată cu
Web 2.0 a apărut o platformă care permite implementarea conceptelor "înțelepciunii celor mulți" în toate domeniile posibile. Mai există însă o opoziție destul de consistentă care trebuie convinsă, după cum o arată, nu în ultimul rând, discuțiile interminabile din jurul Wikipedia.

"In the popular imagination, groups tend to make people either dumb or crazy, or both." (p. XV)

"One of the striking things about the wisdom of crowds is that even though its effects are all around us, it’s easy to miss, and, even when it’s seen, it can be hard to accept." (p. XIV)

"... we feel the need to ‘chase the expert’ (...). We should stop hunting and ask the crowd." (p. XV)

Societatea noastră, prea încrezătoare în rezultatele cercetărilor științifice și în experți, trece fără probleme cu vederea teza deseori confirmată că, până la urmă, (și) experții mai fac greșeli. Atunci când aceștia sunt singurii factori decizionali, consecințele pot fi catastrofale. Astfel, după cum subliniază Surowiecki, se naște un alt argument important în favoarea utilizării înțelepciunii colective, acolo unde, evident, acest lucru este posibil:

"To me, that’s one of the (and maybe the) great virtues of collective decision making: it doesn’t matter when an individual makes a mistake. As long as the group is diverse and independent enough, the errors people make effectively cancel themselves out, leaving you with the knowledge that the group has." (p. 278)

[toate citatele din: James Surowiecki (2005), The Wisdom of Crowds, New York]



Intr-un TED Talk din anul 2005, James Surowiecki a formulat - pornind de la posturile de blog privitoare la tsunamiul din anul precedent - ideile principale din volumul său "The Wisdom of Crowds".




Concepte înrudite




 



Tim O’Reilly a fost deseori citat cu această propoziție: "Utilizarea inteligenței colective este principiul central al erei Web 2.0." "Înțelepciunea celor mulți" se numără, fără îndoială, printre ideile fundamentale ale universului Web 2.0. Mai mulți autori au dezvoltat diverse concepte aflate într-o strânsă legătură cu această idee. Aceste concepte se suprapun deseori în unele puncte, fără ca să se fi dezvoltat, până acum, o terminologie clară. Printre cele mai importante, se numără următoarele:

Crowdsourcing (Jeff Howe)

"Once upon a time there were producers and consumers. Their roles were static and well defined. But thanks to the Internet and the falling cost of the silicon chip, the line between producer and consumer has begun to blur. Amateurs provide the crowdsourcing engine with fuel, and the open source software movement provided it with a blueprint. But it's the widespread availability of the means of production that empower the crowd to take part in a process long dominated by companies. As a result, the 'consumer', as traditionally conceived, is becoming an antiquated concept. Media - publishing, filmmaking, photography, and music - comprise the vanguard in this movement (...). And these same dynamics are beginning to affect other fields as well."

[Jeff Howe (2009), Crowdsourcing. Why the Power of the Crowd is Driving the Future of Business, New York, p. 71 și urm.]


Social Production (Yochai Benkler)

În volumul
"The Wealth of Networks: How Social Production Transforms Markets and Freedom" (2006), Benkler descrie pe larg, pornind de la o serie de studii de caz (Google, Wikipedia, Open Source Software etc.), un nou model economic, pe care îl numește "social production" ("collaborations among individuals that are organized without markets or managerial hierarchies"). Acest concept este deseori sinonim cu "crowdsourcing".


Wikinomics (Don Tapscott / Anthony D. Williams)

Mai mult decât la
Benkler și Howe, conceptul de "Wikinomics" face referire la un domeniu al economiei, fapt pentru care am ales să îl prezentăm mai pe larg în capitolul Economia 2.0.


Cult of the Amateur (Andrew Keen)

Un slogan de o cu totul altă sorginte
provine din cartea lui Keen intitulată "The Cult of the Amateur: How Today's Internet is Killing Our Culture" (2007). Cine este interesat de această critică fundamentală la adresa Web 2.0, trebuie să urmărească dezbaterea dintre Andrew Keen și David Weinberger, documentată în ediția online a Wall Street Journal ..."The Good, the Bad, and the Web 2.0". Alte volume critice la adresa Web 2.0 sunt, de exemplu, și manifestul pionierului internetului Jaron Lanier "You Are Not a Gadget. A Manifesto" (New York 2010) sau cel al lui Markus Reiter "Dumm 3.0: Wie Twitter, Blogs und Networks unsere Kultur bedrohen"/"Prostia 3.0: Cum Twitter, blogurile și rețelele au devenit o amenințare la adresa culturii noastre" (Gütersloh 2010). Toate recomandările noastre bilbiografice cu privire la tema Web 2.0 pot fi găsite aici...

Filmul de mai jos rezumă ideile principale ale "Crowdsourcing", "Mass Collaboration" și "Wisdom of Crowds" în 3 minute:




[Autori: Dr. Ragnar Müller / Prof. Dr. Wolfgang Schumann]

 

 

Sus

Pagina de start D@dalos

Pagina de start în limba română

Site map

Contact

1998-2011 D@dalos - Educație politică, educație pentru democrație și drepturile omului, pedagogie pentru pace (un proiect al Pharos e.V.), Web: Agora