Serverul Internațional UNESCO pentru Democrație, Pace și Drepturile Omului
 
  Pagina de start D@dalos Pagina de start în limba română Site map Contact  
 

 

Teme:

 Drepturile omului / Personalități / Democrație / Partide / UE / ONU / Durabilitate / Globalizare / Web 2.0

     

 

Metode:

 Pedagogie politică / Metodele pentru educația politică / Pedagogie pentru pace /// Întrebări, critici, comentarii?

 
 

 Sunteți aici:

D@dalos > Pagina de start în limba română > Web 2.0 > Economia 2.0

 



Cuprins


Temele manualului online despre Web 2.0:

Introducere

Ce este Web 2.0?

Educația 2.0

Politica 2.0

Economia 2.0

Societatea 2.0








Economia
2.0

Efectele Web 2.0 asupra diferitelor domenii ale mediului economic au fost - spre deosebire de politica 2.0 și societatea 2.0 studiate îndeaproape. În manualul online de față ne vom concentra însă asupra acelor domenii care au tangențe cu educația politică.

Prin urmare, nu ne vom ocupa așadar de marketing 2.0 și nici nu vă vom prezenta un ghid pentru alinierea companiilor la regulile Web 2.0. Astfel de demersuri există deja pentru mai toate domeniile și nici o companie mai importantă nu a ratat alinierea la Web 2.0. Acest proces s-a derulat într-un foarte scurt răstimp, având în vedere că în 2008 încă mai întrebam (retoric) la cursurile pentru companii: doriți să pierdeți cursa Web 2.0?

Angajamentul majorității companiilor pentru Web 2.0 este însă destul de superficial: se construiește o pagină de Facebook, se monitorizează blogurile sau chiar se creează un corporate blog. Se produce un film, se urcă pe YouTube și se speră că va dobândi veleități virale.

Wikinomics ne explică însă ce înseamnă o preocupare mai produndă cu oportunitățile oferite de Web 2.0. Acest termen a fost promovat de către Don Tapscott și Anthony Wiiliams, fiind compus din cuvintele "wiki" și "economics".

Dar cum de a revenit tocmai wiki-urilor - "wiki" înseamnând "repede" în havaiană - onoarea de a denumi un nou domeniu economic? Dintr-o perspectivă prozaică, wiki-urile sunt un software care permite utilizatorilor nu numai să vizualizeze o pagină web, ci să o și modifice (vezi Elementele Web 2.0). Pentru cei doi autori, aceasta este metoda prin care s-a ajuns la o nouă paradigmă în cadrul sistemului economic:

"A wiki is more than just software for enabling multiple people to edit Web sites. It is a metaphor for a new era of collaboration and participation..." (p. 18)

Subtitlul primei ediții din 2006 a volumului scris de cei doi atrage atenția asupra unui aspect decisiv al Wikinomics: "How Mass Collaboration Changes Everything". Ce se poate întâmpla atunci când, datorită acestei noi platforme Web 2.0, se inițiază o colaborare de masă, la nivel global?







[Geek and Poke, Creative Commons]---



Concepte înrudite


Este evident că Wikinomics are legături strânse și cu alte concepte despre care am vorbit în cadrul manualului online de față. Acest lucru este valabil mai ales în ceea ce privește "crowdsourcing", "wisdom of crowds" și "here comes everybody" al lui Clay Shirky (vezi și paginile Rețelele de socializare și Înțelepciunea celor mulți din cadrul capitolului Societatea 2.0). Pentru a fi consecvenți, am ales să prezentăm conceptul wikinomics în centrul capitolului de față despre economia 2.0.





Exemplu:
Lego

prosumer community





[Foto: Alan Chia, Wikipedia]



Wikinomics în practică

Ce înseamnă wikinomics în practică poate fi deslușit urmărind exemplul Lego. Producătorul de jucării a reușit să-și transforme clienții într-o adevărată comunitate, aceștia fiind așadar cu mult mai mult decât niște simpli consumatori. Aceștia pot propune idei pentru noile produse Lego, devenind astfel prosumers și constituind o prosumer community.

Termenul prosumers este compus, bineînțeles, din producer și consumer. Clienții sunt totodată și producători, ei participă la dezvoltarea noilor produse. Aceasta este ideea de bază. Dar ce înseamnă toate acestea la modul concret? Totul a început la Lego în anul 1998 cu produsul Mindstorm – o jucărie Lego high-tech cu software și roboți programabili. Imediat ce Mindstorm a ieșit pe piață, software-ul a fost spart de hackeri, iar clienții au reușit să dea produsului o serie de utilizări cu totul noi.

Prima reacție a companiei Lego a fost să amenințe cu urmărirea penală, ceea ce, până la urmă, era o reacție clasică, adoptată de majoritatea companiilor în situații similare – să ne gândim doar la industria muzicală. Lego a stat însă și s-a gândit, dându-și seama că orice nou feature dezvoltat de un client va face produsul să devină mai atrăgător. Acesta a fost, de fapt, și momentul decisiv al noii evoluții a companiei. Prin urmare, strategia companiei a fost schimbată, iar Lego a permis utilizatorilor - ba chiar i-a încurajat în mod expres pe aceștia - să dezvolte software-ul în continuare.

Această strategie s-a dovedit a avea într-atât de mult succes, încât Lego a hotărât să o folosească și în cazul cărămizilor originale Lego, pe care le cunoaștem doar atât de bine. Prin urmare, în anul 2005 a apărut așa numitul Lego Factory System. Acesta este un program de construcție 3D extrem de detaliat, pe care orice utilizator îl poate descărca gratuit de pe pagina de internet a companiei Lego. Cu ajutorul acestui program, utilizatorii pot proiecta tot soiul de construcții, urcându-și mai apoi creațiile pe pagina Lego, pentru a primi în mod automat un set cu instrucțiuni de construire care poate fi cumpărat de creator, dar și de alți clienți.

Dar ce au însemnat toate acestea pentru compania Lego? Lego are cca. 100 de designeri de produs – dar datorită acestui Lego Factory System, firma s-a folosit până acum de creativitatea a aproximativ de 300.000 de designeri suplimentari! În afara impulsurilor inovatoare, responsabil într-o mare măsură pentru succesul companiei din ultimii ani, mai există, bineînțeles, și alte avantaje ale unei astfel de prosumer community: apropierea de clienți și fidelizarea acestora.



Exemplu:
IBM

open source software




 


Un alt exemplu pentru felul în care a evoluat noua ordine economică, dat de autorii Wikinomics, este compania IBM. Tapscott și Williams consideră că IBM este un campion și un pionier al noii lumi a Wikinomics. Tocmai așa numitul "Big Blue" a trecut de la software-urile proprietare la open source. Firma a pus, în 1999, gratis la dispoziția utilizatorilor propriile coduri, constituind echipe care să vină în sprijinul comunităților Apache și Linux, ceea ce înseamnă că IBM s-a alăturat practic acestor comunități! Astfel, compania și-a schimbat fundamental modelul de afaceri, care se bazase până atunci pe vânzarea de software care acum a devenit gratuit.

Este foarte palpitant de citit cum a evoluat colaborarea dintre concern și comunitatea Linux. Îndoielile de la început s-au risipit, IBM s-a adaptat la cultura comunității, bucurându-se de tot mai multă încredere din partea acesteia. Și care au fost consecințele? Profituri uriașe și economii pe măsură. Astfel, dezvoltarea noilor software-uri pentru servere nu au costat compania decât 100 de milioane de dolari, în loc de 500 de milioane. Costurile au scăzut, prin urmare, la 20% din valoarea inițială!

În plus, IBM a putut profita și de pe urma produselor dezvoltate de Linux, ba chiar de pe urma celor produse de alte persoane decât angajații IBM, membre ale comunității Linux. Pe de cealaltă parte, și comunitatea open source profită, pentru că noul colaborator le pune la dispoziție multe resurse, preluând, în plus, și unele sarcini pe care comunitățile autonome deseori nu le administrează în timp util, acestea reprezentând mai degrabă muncă de uzură, neaducând nici glorie și nici provocări intelectuale deosebite.



Exemplu:
Procter & Gamble

Ideagoras




 


O altă metodă de exploatare a noilor posibilități oferite de Web 2.0 este folosită de cel mai mare concern de bunuri de consum de la nivel mondial, Procter & Gamble. După cum povestesc Tapscott și Williams, în anul 2000 această companie avea probleme serioase, iar astăzi pare nu doar să le fi depășit, ci să și atins o poziție de piață excelentă. Dar ce s-a schimbat? Domeniile cercetării și dezvoltării au fost restructurate complet în sensul wikinomics, adică al deschiderii companiei spre exterior.

Firma are nu mai puțin de 9000 cercetători angajați. Cu toate acestea, ei nu au fost suficienți pentru a ține pasul cu inovațiile din domeniu. Noua strategia a companiei era ca aceasta să primească ajutor și din afară. Acest lucru este posibil astăzi datorită unor platforme de internet precum InnoCentive.com sau yet2.com. Pentru a nu înțelege greșit: cei 9000 de ingineri au fost păstrați, apelându-se în plus la cunoștințele unor oameni din exterior.

Acesta este un exemplu clasic de crowdsourcing, fiind discutat de altfel și în cartea lui Jeff Howe "Crowdsourcing. Why the Power of the Crowd is Driving the Future of Business" pe baza unei serii de exemple instructive. În acest caz este important de înțeles că crowdsourcing (spre deosebire de outsourcing) nu presupune disponibilizarea propriilor angajați, fapt pentru care acest concept a fost criticat pe nedrept.

Autorii wikinomics numesc astfel de piețe globale ideagore, ele sunt un fel de eBay pentru idei și inovații. Procter & Gamble își vinde acolo propriile idei și patente (doar 10 % din acestea sunt și folosite!) și se folosește de aceste platforme pentru a găsi mai repede și mai ieftin soluții problemelor din domeniul cercetării și dezvoltării.

Un exemplu concludent: Concernul dorea să scoată pe piață chipsuri Fringles imprimate. În loc să încerce să dezvolte o soluție cu propriile forțe, el a delegat această misiune site-ului InnoCentive.com. Un vizitator al acestuia, un brutar din Bologna, a reușit să găsească soluția, încasând premiul pus la dispoziție de P&G. Prin urmare, toată lumea a avut de câștigat: brutarul a câștigat de pe urma unei soluții deja dezvoltate, iar concernul a beneficiat de aceasta în mod rapid și cu cheltuieli reduse.

Printre cele mai importante rezultate ale schimbării de strategie a companiei Procter & Gamble s-au numărat scăderea cheltuielilor și creșterea ritmului de inovare. Totodată, rata de succes a produselor noi a crescut fulminant, astfel încât P&G și-a revenit cât se poate de bine după criza anului 2000.









"perfect storm"




"collaborate or die"



Wikinomics: Cauze și efecte

Mai există multe alte istorii de succes din noua lume economică a wikinomics. După Tapscott și Williams, toate acestea au darul să ne prezinte faptul că au loc schimbări fundamentale în cadrul sistemului economic. Există trei factori care sunt răspunzători de aceste schimbări:

În primul rând Web 2.0 ca o nouă infrastructură care face posibilă fenomene precum colaborarea în masă. În al doilea rând, așa numita net generation, care accede în această perioadă în număr tot mai mare în lumea profesională. Pentru membrii Net Gen, cooperarea și interacționarea pe internet sunt de la sine înțelese (vezi și pagina Digital Natives). În al treilea rând mai trebuie avută în vedere și globalizarea.

Toți acești factori au contribuit la formarea "perfect storm" (p. 34 și urm.), pentru a folosi expresia lui Tapscott și Williams. Companiile trebuie să își găsească o structură nouă, dar și strategii proaspete. În "age of participation" (p. 11), gândirea în termeni concurențiali este depășită, noul slogan fiind "collaborate or perish" (p. 33)!

"Thanks to Web 2.0, companies are beginning to conceive, design, develop, and distribute products and services in profoundly new ways. (...) The evidence continues to mount in support of our assertion that the corporation may be going through the biggest change in its short history." (p. IX)



Sfârșitul tuturor ierarhiilor


O consecință deosebit de importantă a acestor transformări și cu efecte asupra tuturor domeniilor conviețuirii umane este faptul că ierarhiile sunt niște structuri pe cale să apună. Acest aspect constituie firul roșu al manualului online. Societățile bazate pe rețele (vezi capitolul Societatea 2.0) nu se sprijină pe ierarhii, ba chiar și gândirea noastră se dezbară treptat de sistemele de clasificare bazate pe ierarhii (vezi Tagging: Gândirea 2.0).

"Throughout history corporations have organized themselves according to strict hierarchical lines of authority. (...) While hierarchies are not vanishing, profound changes in the nature of technology, demographics, and the global economy are giving rise to powerful new models of production based on community, collaboration, and self-organization rather than on hierarchy and control." (p. 1)

Această tendință constituie, bineînțeles, o provocare importantă - de la managementul companiilor și până la gatekeeper-ii din industria culturii. Iar opoziția exercitată de aceștia este relativ mare. Structurile ierarhice sunt adânc ancorate în felul în care am învățat să privim lumea. Trebuie să avem curaj pentru a ceda controlul și a ne baza pe procesele aferente unui tip de organizare independent.

"It takes a new kind of leader to have the confidence to give up control. (...) Networked models of collaboration and innovation can bring the prepared manager rich new possibilities to unlock human potential. But to succeed, one must challenge the conventional business wisdom that has companies and other institutions mired in twentieth-century thinking. (...) Leaders must think differently about how to compete and be profitable, and embrace a new art and science of collaboration we call wikinomics." (p. XII, 3)





4 principii:

being open

peering

sharing

acting globally



Bibliografie pe teme wikinomics:





Wikinomics: principii și modele

"The new art and science of wikinomics is based on four powerful new ideas: openness, peering, sharing, and acting globally." (p. 20)

Deschiderea este primul din cele patru principii ale wikinomics: firmele trebuie să fie deschise față de ideile, talentele și oamenii din afara lor. Acest principiu poate însemna că Procter & Gamble poate implica oameni din întreaga lume în procesul de dezvoltare al unor noi produse, cu care poate coopera prin intermediul unor platforme web precum InnoCentive.com. În plus, asta mai poate însemna că IBM poate pune gratis la dispoziția utilizatorilor unele coduri, cooperând cu comunitatea Linux. Totodată, transparența este un criteriu tot mai important:

"Yet another kind of openness is exploding: the communication of previously secrete corporate information to partners, employees, customers and shareholders, and other interested participants. Transparency - the disclosure of pertinent information - is a growing force in the networked economy. (...) Rather than something to be feared, transparency is a powerful new force for business success. Smart firms embrace transparency and are actively open." (p. 22)

Conceptul de peering, este cel de-al doilea principiu definit de Tapscott și Williams. Spre deosebire de ierarhiile tradiționale pe verticală, peering-ul definește noi forme de organizare pe orizontală. Un caz paradigmatic în acest sens este software-ul open source Linux, considerat și de alți autori a fi blueprint-ul pentru noile forme de cooperare (vezi, de exemplu, Jeff Howe în cartea sa "Crowdsourcing" sau Clay Shirky, în "Here Comes Everybody", vezi și Rețelele de socializare și Înțelepciunea celor mulți).

"Today the growing ease with which people can collaborate opens up the economy to new Linux-like projects everyday. People increasingly self-organize to design goods and services, create knowledge, or simply produce dynamic, shared experiences. A growing number of examples suggest that peer-to-peer models of organizing economic activity are making in-roads into areas that go well beyond creating software." (S. 24)

Sharing este cel de-al treilea principiul al wikinomics. În spatele aceste idei se ascunde ideea (aparent paradoxală), că pentru firme poate fi mai bine să-și pună în mod gratuit (măcar parțial) proprietatea intelectuală la dispoziția utilizatorilor. Este evident că drepturile de proprietate, copyright-ul etc. nu mai sunt instrumente legale suficiente în lumea digitală. Industria muzicală este cel mai la îndemână exemplu în acest sens, care a fost analizat și în wikinomics. Skype este un exemplu clasic de sharing:

"[The] company's software harnesses the collective computing power of peers, allowing them to speak with each other free of charge via the Internet. The result is a self-sustaining phone system that requires no central capital investment - just the willingness of its users to share." (p. 27)

Acting globally este cel de-al patrulea principiu al wikinomics. Toate aceste patru principii sunt intrinsec angrenate, ceea ce reiese în mod evident din acest caz. Skype nu ar fi ajuns niciodată la un număr suficient de utilizatori, dacă această companie ar fi trebuit să se limiteze doar la utilizatori dintr-o singură țară. InnoCentive.com nu ar avea oameni destui care să rezolve problemele, deci nu ar fi deloc interesant pentru Procter & Gamble. Toate aceste modele de afaceri au fost posibile datorită faptului că au putut accesa resurse globale. Tapscott și Williams rezumă toate acestea după cum urmează:

"These four principles (...) increasingly define how twenty-first-century corporations compete. This is very different from the hierarchical, closed, secretive, and insular multinational that dominated the previous century." (p. 30)



7 modele

peer pioneers

ideagoras

prosumers

new alexandrians

platforms for participation

global plant floor

wiki workplace
 



În volumul lor, intitulat
"Wikinomics. How Mass Collaboration Changes Everything", autorii ne invită la o călătorie prin noul univers al "collaboration economy" (p. 32). Ei își grupează exemplele în jurul al șapte modele de "mass collaboration" și șapte forme de "peer production":

"1. The journey begins with the 'Peer Pioneers' - the people who brought you open source software and Wikipedia while demonstrating that thousands of dispersed volunteers can create fast, fluid, and innovative projects that outperform those of the largest and best-financed enterprises.

2. 'Ideagoras' explains how an emerging marketplace for ideas, inventions, and uniquely qualified minds enables companies like P & G to tap global pools of highly skilled talent more than ten times the size of its own workforce.

3. The 'Prosumers' takes you through the increasingly dynamic world of customer innovation, where a new generation of producer consumers considers the 'right to hack' its birthright. This is good news.

4. The 'New Alexandrians' will bring you up to speed with a new science of sharing that will rapidly accelerate human health, turn the tide on environmental damage, advance human culture, develop breakthrough technologies, and even discover the universe - all the while helping companies grow wealth for their shareholders.

5. 'Platforms for Participation' explains how smart companies are opening up their products and technology infrastructures to create an open stage where large communities of partners can create value, and in many cases, create new businesses.

6. The 'Global Plant Floor' shows how even manufacturing-intensive industries are giving rise to planetary ecosystems for designing and building physical goods, marking a new phase in the evolution of mass collaboration.

7. The 'Wiki Workplace' wraps up the journey with a look at how mass collaboration is taking root in the workplace and creating a new corporate meritocracy that is sweeping away the hierarchical silos in its path and connecting internal teams to a wealth of external networks." (p. 32-33)

[toate citatele din: Don Tapscott/Anthony Williams (2008), Wikinomics. How Mass Collaboration Changes Everything, London]

Următorul film prezintă un interviu privitor la tezele centrale ale "Wikinomics", realizat de Eric Schmidt de la Google cu autorul Don Tapscott în anul 2007:



Film: Don Tapscott la Authors@Google






Între timp, autorii și-au dezvoltat teoriile, transferându-le și asupra unor alte domenii
. În volumul lor apărut în anul 2010 și intitulat "Macrowikinomics. Rebooting Business and the World", cei doi au zugrăvit imaginea unei societăți în epoca inteligenței interconectate ("The Age of Networked Intelligence"). Astfel, ei au încercat să studieze efectele Web 2.0 asupra unor domenii diverse, vezi de exemplu industria financiară globală, combaterea modificărilor climatice, viitorul educației, sistemul sanitar, mass-media (tradițională) sau politica și guvernarea. Autorii consideră că omenirea se află la un "turning point in history" (p. 9 și urm.) și solicită "renewal and transformation, not tinkering" (p. 15 și urm.):

"...mass collaboration provides an attractive alternative to the hierarchical, command-and-control management systems that are failing many of our key institutions. (...) So let's use the opportunity that the digital revolution presents to rethink and rebuild all of the old approaches and institutions that are failing. Many promising solutions to issues ranging from the current health care crisis to climate change already exist at the fringes of established institutions and in the collaborative spaces of the Web." (p. 19, 21)

Următorul film prezintă un interviu cu Don Tapscott despre cartea sa:




[Autori: Dr. Ragnar Müller / Prof. Dr. Wolfgang Schumann]

 

 

Sus

Pagina de start D@dalos

Pagina de start în limba română

Site map

Contact

1998-2011 D@dalos - Educație politică, educație pentru democrație și drepturile omului, pedagogie pentru pace (un proiect al Pharos e.V.), Web: Agora