Curtea Int. de Justitie
sus Adunarea Generală Consiliul de Securitate Secretariatul Curtea Int. de Justitie ECOSOC Consiliul de Tutelă

 

 


 

Naţiunile Unite

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a Naţiunilor Unite

CIJ este singurul organ principal care nu-şi are sediul la New York, ci la Haga. El este organul juridic al Naţiunilor Unite şi este compus din 15 judecători independenţi.

Competenţele Curţii de Justiţie sunt rezumate în Capitolul XIV al Cartei ONU. Ele sunt însă ancorate şi într-un statut propriu, parte integrantă din Carta sus-numită. Acest lucru înseamnă că toate statele care aderă la Organizaţia Naţiunilor Unite devin şi părţi membre ale CIJ. CIJ este foarte diferit de celelalte tribunale "normale". Acest lucru reiese mai ales din faptul că doar statele pot compărea în faţa CIJ. Important este şi faptul că statele trebuie să se supună jurisdicţiei CIJ:

"... Caracterul comunitar al dreptului popoarelor (cere), ca părţile să se înţeleagă cu privire la supunerea faţă de un tribunal internaţional. Dacă un singur stat nu este de acord cu acest lucru, CIJ nu poate interveni în cazul unui conflict. În plus, sentinţele CIJ au caracter obligatoriu doar în ceea ce priveşte părţile implicate în cauza judecată, ele nu au efecte generale."

[din: Sven Gareis/Johannes Varwick, Die Vereinten Nationen. Aufgaben, Instrumente und Reformen; Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenreihe Band 403, Bonn 2003, p. 56]

Aceste condiţii dificile au făcut ca CIJ să nu poată juca un rol important în ceea ce priveşte misiunea primordială a Naţiunilor Unite, şi anume garantarea păcii şi a securităţii internaţionale. Ideea conform căreia conflictele dintre state ar trebuie soluţionate în faţa unui tribunal internaţional, şi nu pe câmpul de luptă, nu a putut fi impusă de CIJ, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul predecesorului direct al acestei instituţii, Curtea Permanentă Internaţională de Justiţie a Uniunii Popoarelor.

Concluzia lui Gareis şi Varwick: "Cu 65 de sentinţe pronunţate în peste cinci decenii, CIJ nu a deţinut un rol prea activ în politica internaţională. Prin deciziile şi cele 23 de raporturi juridice, CIJ a repurtat însă succese remarcabile în domeniile în care s-a implicat şi la dezvoltarea dreptului popoarelor."

[din: Sven Gareis/Johannes Varwick, Die Vereinten Nationen. Aufgaben, Instrumente und Reformen; Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenreihe Band 403, Bonn 2003, p. 56]

Alte pagini cu privire la organele principale ale ONU:

bullet

Adunarea Generală a ONU
 

bullet

Consiliul de Securitate al ONU
 

bullet

Secretariatul şi Secretarul General al ONU
 

bullet

Consiliul Economic şi Social (ECOSOC)
 

bullet

Consiliul de Tutelă
 

bullet

Curtea Internaţională de Justiţie

[Autor: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

Teme Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, " Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.