D@dalos - Partide: Legitimare

Partide

Critică la adresa partidelor (III)

Vocile critice au imputat deseori partidelor faptul că nu au o legitimare suficientă care să justifice puterea enormă pe care o deţin. Populaţia nu este reprezentată în cadrul partidelor într-un mod uniform, vezi de exemplu numărul disproporţionat al femeilor membre de partid. Aceasta este problema cu care ne vom ocupa în textul următor. Argumentele cele mai importante care vorbesc despre criza de legitimare a partidelor sunt enumerate într-un alt text.

Un semn pentru problemele de legitimare a partidelor a fost apariţia, în democraţiile anilor 70, a organizaţiilor care făceau concurenţă formaţiunilor politice. Într-un text separat vom analiza rolul iniţiativelor civile şi relaţiile acestora cu partidele, luând ca exemplu peisajul politic din Germania [...spre textul despre iniţiativele civile]

Membri

Democraţia partinică se sprijină pe angajamentul politic al cetăţenilor faţă de un partid sau altul. S-a dovedit totuşi că structura socială a bazei de membri ai unui partid nu oglindeşte structura populaţiei. În cazul tuturor partidelor (...), femeile şi muncitorii au o reprezentare sub-proporţională. Această situaţie s-ar denatura şi mai mult în defavoarea grupărilor sus-numite, dacă am face o clasificare pe criteriul bazei formale de membri şi a activităţilor politice din interiorul partidelor. În ceea ce priveşte compunerea partidelor, majoritatea membrilor aparţin de stratul superior al clasei medii (...).

Problema reprezentativităţii deficitare a unora dintre componentele sociale nu ar trebui însă exagerată. Trecând cu vederea faptul că partidele populare sunt nevoite să-şi ia în considerare baza de alegători, concepţiile şi interesele unui partid nu sunt determinate neapărat şi în nici un caz în exclusivitate de poziţia socială a membrilor săi.

[Uwe Backes/Eckhard Jesse, din: Informationen zur politischen Bildung 207, Parteiendemokratie, Bonn BpB 1997]

[începutul paginii]

Criza de legitimare

Există (...) o controversă în jurul întrebării dacă populaţia recunoaşte partidele ca reprezentanţi ai intereselor sale şi dacă democraţia partinică este suficient de adânc înrădăcinată ("legitimată") în conştiinţa cetăţenilor.

un grup de critici (...) a recunoscut pericolul unui deficit serios de legitimare a partidelor: momentul de criză care caracterizează statul capitalist se reflectă şi asupra sistemului de partide, chiar dacă baza de legitimare a acestuia nu este decât slab dezvoltată. 95 la sută din cetăţeni se ţin departe de partide şi chiar şi membrii de partid desfăşoară activităţi în cea mai mare parte limitate în cadrul acestora. Grevele spontane şi mai ales a iniţiativele civile, ale căror membri nu-şi văd suficient reprezentate interesele de către partide, pun sub semnul întrebării această democraţie partinică (...).

alţi oameni de ştiinţă (...) pleacă în schimb de la premisa că partidele şi sistemul de partide s-au consolidat în ochii majorităţii populaţiei, bucurându-se prin urmare de recunoaşterea acesteia (...).

[Uwe Backes/Eckhard Jesse, din: Informationen zur politischen Bildung 207, Parteiendemokratie, Bonn BpB 1997]

Problema legitimării partidelor joacă un rol important în discuţia cu privire la "statul partinic". Acestei discuţii îi este dedicat un capitol special în cadrul cursului 5 [...spre capitolul "Statul partinic"]

[începutul paginii]

Teme: Drepturile omului  I Personalităţi  I Democraţie  I Partide I Europa I Globalizare I Naţiunile Unite I Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.