Cursul 5: Cu ce probleme se confruntă democraţia partinică?

Animozitatea faţă de partide

În pofida sau tocmai datorită importanţei pe care o au  partidele în democraţiile moderne, deficitele democraţiei partinice nu trebuie trecute cu vederea, fiind necesare reforme care să remedieze aceste deficite, aparent inofensive.

Mulţi cetăţeni nu înţeleg suficient rolul pe care îl joacă partidele, iar acest lucru îngreunează activitatea acestora. Sentimentul tradiţional de aversiune are diverse cauze (...). Pentru o parte din opinia publică, dezbaterile politice legitime dintre partide sunt considerate a fi simple "scandaluri", iar faptul că miniştrii trebuie să facă neapărat parte dintr-un partid sau altul este un fapt foarte disputat. Mulţi sunt de părere că un "profesionist neutru" ar fi mult mai capabil să soluţioneze problemele care se impun. Trebuie să avem însă în vedere faptul că nu există o delimitare strictă între "profesionalism" şi "politicianism". Pentru că multiplele probleme şi interese, de multe ori contradictorii şi care nu întotdeauna pot fi soluţionate în întregime necesită luarea unor decizii politice.

Formele tradiţionale de animozitate faţă de partide au mai scăzut în intensitate pe parcursul timpului, după cum au afirmat unii analişti (...). Anumite prejudecăţi mai vechi au căpătat însă amploare printre tineri. Un număr destul de mare de tineri îşi câştigă primele experienţe politice astăzi nu în cadrul partidelor, ci al diverselor iniţiative civile la nivel local şi regional care au ca centre de interes mediul înconjurător, pacea, feminismul, lumea a treia sau "anti-fascismul". Partidele "consacrate" sunt, în opinia unora dintre tineri, "rigide" şi "închistate", membrii lor sunt nişte "obsedaţi de carieră", organizarea la nivel intern este resimţită a fi prea puţin democratică, iar interesele bugetare, neserioase. Multe judecăţi de acest fel nu se bazează pe experienţe proprii, reflectând mai degrabă conţinutul ideologic al peisajului protestatar alternativ. Chiar dacă multe din aceste afirmaţii sunt prea generalizatoare, exagerate şi nu întotdeauna corecte, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că această critică este oarecum justificată, nefiind fondată doar pe o cunoaştere deficitară a condiţiilor de funcţionare ale unei democraţii pluraliste (...). 

Partidele vor rămâne şi pe viitor o condiţie indispensabilă pentru prezervarea unei democraţii libere. Capacitatea lor de a face faţă concurenţei şi de a supravieţui va depinde de cât de flexibil vor şti acestea să reacţioneze la noile situaţii şi aşteptări. Nu există o soluţie general valabilă în vederea relaxării atitudinii curente de respingere a oamenilor faţă de partide. Clientela partidelor are diverse pretenţii. În ciuda preferinţelor exprimate în favoarea partidelor populare, existenţa celorlalte tipuri de partide poate contribui la păstrarea vitalităţii şi randamentului sistemului de partide. Nu este sigur faptul că tendinţele curente de introducere a unor elemente de democraţie directă va avea consecinţe pozitive asupra tuturor partidelor. Argumentele care vorbesc, la nivelul sistemului politic, în favoarea democraţiei reprezentative şi în detrimentul democraţiei plebiscitare (presupunând printre altele  pericolul unei pierderi de flexibilitate şi de eficienţă, pericolul demagogiei, al scăderii capacităţii de a face compromisuri, al scăderii calităţii deciziilor), se vor face resimţite şi în interiorul partidelor.

În plus, participarea din interiorul partidelor este doar una din multiplele probleme cu care ne confruntăm. Partidele vor trebui să îşi impună anumite limite şi să nu mai încerce să acţioneze la toate nivelele societăţii. Doar astfel poate fi diminuat fenomenul funcţionarilor cu carnet de partid. Mai mult, partidele vor trebui să sporească calitatea propriului personalul, acordând şanse mai mari de afirmare oamenilor din afara lor. Servilismul intrapartinic şi politicianismul de carieră ascund pericolul ca clasa politică să se distanţeze prea mult de societate şi de problemele specifice ale acesteia.

Sistemul de partide a fost considerat deseori a fi pe moarte. Există totuşi multe indicii care susţin faptul că acesta mai are, în societăţile industriale moderne, o viaţă destul de lungă de trăit (...) — chiar dacă situaţia în care se află astăzi pare mai fragilă decât cu câţiva ani în urmă. Dacă partidele democratice îşi vor păstra capacitatea de a se reînnoi în permanenţă, ele nu vor trebui să se teamă de ceea ce le va aduce viitorul.

[începutul paginii]

Teme:  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode