Legislaţia electorală influenţează decisiv modul în care este organizat sistemul de partide într-un stat. Astfel, sistemul electoral majoritar din SUA a contribuit într-o foarte mare măsură la apariţia sistemului bipartidist. Trăsăturile principale ale legislaţiei electorale din SUA sunt prezentate în textul următor. Despre legăturile dintre sistemul politic, legislaţia electorală şi trăsăturile sistemului de partide ne vorbeşte un alt text [...spre textul "Legături"]

În Statele Unite funcţionează sistemul electoral majoritar. Cine obţine cele mai multe voturi într-o circumscripţie electorală câştigă alegerile.

(...) Contrar aşteptărilor, preşedintele şi vice-preşedintele Statelor Unite nu sunt aleşi în mod direct. Cetăţenii aleg un număr de electori, iar aceştia sunt cei care au misiunea de a alege un preşedinte. Fiecare stat alege tot atâţia electori câţi senatori şi deputaţi are Senat şi Camera Reprezentanţilor. Lista de electorii este elaborată de partide şi, în mod tradiţional, ei votează pentru candidatul la preşedinţie al partidului de care aparţin — chiar dacă ei nu sunt obligaţi de lege să facă acest lucru. După scrutinul preliminar, electorii din fiecare stat se reunesc pentru a-şi da, la rândul lor, votul; câştigătorul alegerilor intră astfel în posesia tuturor voturilor dintr-un stat. Din pricina acestei proceduri se poate întâmpla ca acel candidat care obţinuse iniţial votul majoritar al populaţiei, să piardă această majoritate când este vorba de votul dat de electori; în ultimul secol acest lucru s-a întâmplat de trei ori. Dacă nici unul dintre candidaţi nu obţine majoritatea absolută a voturilor electorilor — şi acest lucru s-a mai întâmplat —, Camera Deputaţilor este cea care alege preşedintele, iar Senatul alege vice-preşedintele.

Cele cinzeci de state federale dispun de un organ legislativ compus de cele mai multe ori din două Camere, fiind conduse de un guvernator ales direct de către populaţie. Pe lângă politicienii de la nivel federal, statal şi comunal, mai există câteva persoane cu rol de conducere la nivel statal, districtual, şi comunal, care sunt şi ele alese în mod direct, în special judecătorii şi procurorii. Cea mai contestată este alegerea directă de către populaţie a judecătorilor, pentru că hotărârile acestora care se doresc a fi cât mai populiste pot degenera în tendinţe de dreapta.

Participarea la vot în SUA este, în comparaţie cu Germania, foarte redusă; la ultimele alegeri prezidenţiale, participarea a fost de 55 de procente, iar cu patru ani mai devreme, de 50 de procente. Această situaţie se datorează, nu în ultimul rând, faptului că alegătorii trebuie să se înregistreze mai întâi; şi pentru că în SUA nu există un Registru al Populaţiei, autorităţile locale nu au altă variantă pentru a alcătui listele de alegători.

Candidaţii pentru diversele funcţii în stat sunt propuşi, de regulă, de către partide; în decursul istoriei, procedurile de selecţionare a candidaţilor au fost foarte deschise - cu mici variaţii de la stat la stat. Nu există însă adunări electorale (caususses), în care membri de partid să nominalizeze candidaţii sau — în cele mai multe state — alegeri preliminare. Pentru a participa la acestea, persoanele care doresc să voteze trebuie să se înscrie în partid (au existat cazuri în care membri ai Partidului Democrat s-au înscris pe listele republicanilor!) şi de abia mai apoi îşi pot exprima opţiunea pentru candidatul preferat.

[din: Das Parlament 43, 37/1993]

[începutul paginii]

Teme:  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode