Care sunt funcţiile unui partid popular?

În textul următor vom încerca să definim pe scurt conceptul de "partid popular". În textul final este discutată controversa ştiinţifică din jurul partidelor populare.

Partidele populare din prezent sunt partide cu un spectru social larg (de alegători şi membri), cu procupări diverse (...), o formă de organizare pluralistă demonstrată mai ales de existenţa aşa-numitelor "aripi", şi cu un număr considerabil de colaboratori în funcţii principale. Partidele populare au anumite orientări ideologice, şi chiar dacă acestea se dovedesc de multe ori a fi diferite sau chiar vagi, ele au un program cuprinzător şi urmăresc în principal ţelul strategic de a câştiga cât mai multe voturi, astfel încât să formeze guvernul - iar acest lucru, pe cât posibil singure. (...)

Partidele populare pretind a corespunde dorinţelor tuturor alegătorilor care nu urmăresc răsturnarea sistemului. Ele doresc să practice o politică care să promoveze bunăstarea comunităţii, străduindu-se să găsească formule de compromis pentru interesele revendicate de diversele grupări şi straturi sociale. [...]

Partidele populare sunt expresia unei societăţi "deschise", pluraliste şi democratice, în care a avut loc, în aceeaşi măsură, o aliniere şi o diferenţiere a condiţiilor de viaţă şi de activitate, care permită găsirea de susţinători din toate clasele sociale - barierele ideologice şi de interese ne mai constituind un obstacol insurmontabil.

[din: Peter Haungs, Parteiendemokratie in der Bundesrepublik Deutschland, Berlin 1980; cit. din: Informationen zur politischen Bildung 207, Bonn BpB 1997]

[începutul paginii]

Criticii partidelor populare (...) atrag atenţia asupra faptului că acest tip de partide încearcă să mascheze raportul de forţe. Din punctul de vedere al criticilor continuă să existe conflicte fundamentale iscate în jurul unei ordini politice bazate pe principiul proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie. Titulatura de "partid popular" este de fapt o contradicţie în termeni, pentru că un partid nu poate reprezenta întregul popor. Ideologii "partidului popular" renunţă, conform aceloraşi voci critice, să reprezinte interesele reale ale marii mase populare, acestea mulţumindu-se mai degrabă să-şi promoveze politicile într-o manieră necritică. Acest pragmatism lipsit de fundamente teoretice conduce la o lipsă de principii şi la fraze lipsite de conţinut. Cine se dă de partea partidelor populare se adaptează de fapt la status quo şi nu doreşte să transforme societatea în mod fundamental.

Susţinătorii partidelor populare (...) le consideră o consecinţă necesară a unei societăţi nepolarizate încă: relaţiile dintre partide într-un stat democratic (...) nu trebuie să fie caracterizate de duşmănie şi ură. Dacă un partid doreşte să se adreseze unei mase cât mai mari de alegători, atunci acesta trebuie să aibă un program cuprinzător, care să îi convingă chiar şi pe adepţii celorlalte partide, atrăgându-i de partea acestuia. Bineînţeles că este destul de problematică reducerea competiţiei dintre partide în cadrul alegerilor la o simplă luptă politică a unor anumite personalităţi (...). Cine îşi doreşte alternative clare trece cu vederea faptul că alegătorii vor acorda un vot negativ unor concepţii de acest fel. Aceste eşecuri, pe cât de masive, pe atât de durabile, ale unor partide care în mod conştient nu se înţeleg ca partide populare, nu fac altceva decât să sublinieze şi mai mult această stare de fapt.

[Uwe Backes/Eckhard Jesse, din: Informationen zur politischen Bildung 207, Parteiendemokratie, Bonn BpB 1997]

[începutul paginii]

Teme:  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode