Tip de partid

Partide elitiste
Vechea clasă politică bazată axată pe principiul proprietăţii
(până la 1918)

Partide de masă
contituite pa baza unor conflicte de clasă
(1918-1960)

Partide populare
constituite pe baza dizolvării vechilor tabere
(1960-1980)

Partide de profesionişti
(Partidele politicienilor de carieră), constituite pe baza apariţiei unor noi clase sociale, cu tendinţa de formare a unei noi clase politice
(începând din 1980)

Idee reprezentativă

"trustee" fără mandat
(posesorul unui mandat liber, care decide pe baza propriilor convingeri)

delegat
(Agent al alegătorilor săi, care urmează indicaţiile acestora)

liber reprezentant
(persoană de încredere, fără a fi neapărat aleasă într-o funcţie)

reprezentant izolat,
care îşi compensează izolarea cu un responsiveness sporit (= orientare după necesităţile şi cererile formulate de alegători)

Obiective fundamentale ale partidelor

Asigurarea privilegiilor prin dobândirea puterii sau desfiinţarea privilegilor dacă sunt în opoziţie

Luptă pentru impunerea unor concepte sociale alternative

Impunerea unor decizii politice fragmentate

Impunerea unor decizii politice fragmentate

Calificarea elitelor

Obţinerea statutului pe baza veniturilor

Program ideologic; carismă

Competenţe în domenii politice limitate

Întreprinzători cu asigurări de risc acordate de stat

Tipuri de membri

Partide-"clică"; doar în cazul partidelor de opoziţie există condiţia pentru transformarea în partide de masă (mişcare muncitorească)

Partide de masă mobilizate; conducerea este controlată de structurile inferioare

Conducerea începe să elimine controlul exercitat de structurile inferioare; funcţia de control se concentrează în instituţiile de stat şi în mass-media

responsiveness în loc de mandate pentru reprezentanţi o cu poziţie politică asigurată, care nu mai resimt pericolul permanent al dizolvării parlamentelor

Campanii electorale

Neprioritare, fără investiţii majore de bani şi muncă

Confruntări programatice, muncă intensivă

Confruntări programatice cu efecte în mass-media, investiţii majore de capital şi muncă

campanii profesioniste, investiţii majore de capital; activiştii nu au nici o funcţie

Finanţare

capital propriu şi patronaj şi persoane interesate

contribuţiile membrilor şi donaţii

subvenţii statale şi donaţii

Utilizarea finanţelor puse la dispoziţie de către stat plus campanii ofensive de fundraising; creşterea corupţiei în cazul ocupării unor funcţii publice

Poziţie adoptată faţă de mass-media

contacte cu cei din aceeaşi "clică"

agitaţie prin intermediul propriilor reţele de comunicare şi al mass-mediei

penetrarea canalelor publice ale mass-mediei

relaţii comerciale cu canalele private şi, mai nou, şi cu mass-media controlată de stat