|
| |
Curs 2: Ce tipuri de partide
există?
"Tipologiile nu vor cuprinde niciodată
diversitatea pe care ne-o oferă realitatea. Din bogăţia de
caracteristici pe care le are la dispoziţie, ele încearcă să le
sublinieze mai ales pe cele care fac mai uşoară detectarea asemănărilor
şi deosebirilor dintre partide. Acestea pot fi clasificate după o mulţime
de criterii, cele mai importante fiind prezentate mai jos."
[Uwe Backes/Eckhard Jesse; din: Informationen
zur politischen Bildung 207, Parteiendemokratie, Bonn BpB 1996]
|
Criterii
de clasificare |
Tipuri
de partide |
Cel mai des întâlnim clasificarea
în funcţie de obiectivele
socio-politice ale unui partid. Din clasificarea în funcţie de
direcţia ideologică adoptată rezultă următoarele tipuri
de partide:
Pentru a accesa definiţia unui tip de
partid, apăsaţi pe link-ul subliniat.
Alte texte:
Baza şi premisa tipologiei partidelor
prezentate mai sus este existenţa unui sistem format din cel puţin
două partide, care să concureze în faţa alegătorilor şi
care să obţină puterea, în urma organizării de alegeri, pe
o perioadă limitată. Cu alte cuvinte: tipurile de partide amintite mai
sus sunt valabile în sisteme liberal-democrate, aşa cum vă sunt
acestea prezentate pe acest server educaţional, în cadrul complexului
tematic Democraţie. Vom deosebi aşadar aceste sisteme de sistemele
socialiste (monopartidiste) care au o concepţie diferită asupra ideii
de partid. Trăsăturile definitorii ale ideii de partid socialist
sunt explicate pe o pagină separată:
În ceea ce priveşte apariţia şi
evoluţia partidelor din Europa începând
cu secolul XVIII, fiecare fază din dezvoltarea acestora este dominată
de un anumit tip reprezentativ, predominant, de partid. Pe o pagină separată
veţi putea vedea care sunt aceste tipuri de partide, dintr-o perspectivă
istorică:
Un tip de partid deosebit de
important a fost partidul popular. Cu toate
că pentru unele persoane însuşi conceptul de "partid popular"
este o contradicţie de termeni, pentru că un partid nu ar putea
reprezenta niciodată întregul popor, altele recunosc în acest tip de
partid un semn important pentru buna funcţionare a democraţiilor
partinice moderne care au reuşit să depăşească
polarizarea socială.
[începutul paginii]
Tipurile de partide, o
definiţie:
Clasificare în funcţie de gradul de
organizare:
 | Partide de
cadre: Atunci când au apărut partidele, ele nu aveau decât foarte
puţini membri. Cetăţeni mai de vază au hotărât să
se asocieze, activităţile lor fiind mai degrabă voluntare.
Astăzi, aceste partide poartă numele de partide de alegători.
Prin acest lucru înţelegem că numărul alegătorilor unui
partid este în raport mult mai mare decât cel al membrilor acestuia, iar
legătura pe care o au aceştia faţă de partid este de
cele mai multe ori slabă. |
| Partide de
mase: În comparaţie cu partidele burgheze, constituite deseori din
fracţiuni parlamentare, partidele muncitoreşti au dispus încă
de timpuriu de un aparat partinic bine organizat, având un număr
relativ crescut de membri (partid de membri). Partidele de masă, aşa
cum le cunoaştem noi astăzi, sunt şi ele foarte bine
organizate. De aceea, ele îşi pot acoperi o mare parte din cheltuieli
prin cotizaţiile membrilor. |
[începutul paginii]
Clasificare în funcţie de obiectivele socio-politice:
| Partide naţionaliste:
Aceste partide resping regulile de joc ale democraţiei, promovând o
ideologie naţionalistă, deseori împletită şi cu una de
sorginte populară destul de confuză şi cu o atitudine rasistă. Ele
consideră că toate relele au fost aduse în lume de liberalism
şi comunism. |
| Partide
conservatoare: Ele au ca obiectiv prezervarea stării de fapt.
Din acest motiv, ele au o atitudine sceptică cu privire la inovaţii
şi schimbări, subliniind totuşi faptul că principiile
tradiţionale nu pot fi realizate fără anumite măsuri
considerabile şi de durată. |
| Partide liberale:
Acestea apără libertatea şi drepturile individului, punând
accent pe stabilitatea statului de drept. Ele resping ideea de
comunizare a mijloacelor de producţie. |
| Partidele
social-democrate: Ele au ca obiectiv suprem dreptatea socială, tinzând
spre o ordine politică bazată pe egalitatea tuturor oamenilor.
Aceste partide se impun mai ales pentru cei slabi din punct de vedere
economic. |
| Partidele
comuniste: Independent de părerea (deseori contrastantă)
a majorităţii populaţiei, aceste partide insistă asupra
rolului lor de conducere şi de "avangardă" în ceea ce
priveşte progresul social, propagând ideea de dictatură a
proletariatului. |
[începutul paginii]
Clasificare în funcţie de domeniul de
implicare politică:
| Partid popular:
Acest tip de partide încearcă să apere interesele tuturor grupărilor
sociale, nedelimitându-se astfel de nici un segment al populaţiei,
integrând în schimb obiectivele sale cât mai mulţi cetăţeni.
Bineînţeles că acest lucru nu înseamnă că partidele
populare nu stabilesc accente specifice pentru membrii şi alegătorii
săi. Ideologiile nu joacă în programele partidelor populare decât
un rol secundar [...spre
pagina specială destinată partidelor populare]. |
| Grupuri de
interese: Acest tip de partide îşi concentrează activităţile
în favoarea apărării intereselor unei grupări anume (grupare
socială, confesională, regională), neavând pretenţii de
a acoperi toată sfera civilă. Programul acestor partide este
deseori foarte bine conturat. Partidul de clasă este o variantă a
grupurilor de interese. |
[începutul paginii]
Clasificare în funcţie de poziţia
adoptată faţă de sistemul politic:
| Partide
conforme sistemului: Acest tip de partide aprobă politica sistemului în
care funcţionează. Obiectivul acestor partide este de a stabiliza
ordinea politică sau de a o ameliora treptat prin intermediul
reformelor. |
| Partide
adverse sistemului: Acest tip de partide nu acceptă principiile
impuse de sistemul politic în care funcţionează. Imediat după
preluarea puterii, aceste partide nu mai respectă regulile de joc. Ele
trec sub interdicţie celelalte partide (aşa cum au făcut-o
naziştii în 1933) sau le degradează la rangul de simpli sateliţi
(politica SED-ului din RDG). |
[uşor adaptat după: Uwe Backes/Eckhard
Jesse; Informationen zur politischen Bildung 207, Parteiendemokratie, Bonn BpB
1996]
[începutul paginii]
Clasificare după funcţia ocupată
în sistemul politic:
| Partid de
guvernământ: Acest tip de partid a ieşit câştigător
în urma alegerile, constituind guvernul până la următoarele
alegeri. În acest sens pot exista mai multe partide de guvernământ în
acelaşi timp care alcătuiesc guvernul împreună, într-o
coaliţie. |
| Partide
de opoziţie: Acest tip de partid a pierdut alegerile, constituind
astfel opoziţia parlamentară. Bineînţeles că pot exista
mai multe partide de opoziţie, al căror obiectiv este de a creşte
în preferinţele alegătorilor, oferind o alternativă în
vederea următoarelor alegeri. |
[începutul paginii]
|
