Curs 1
sus Curs 1 Prezentare grafică Continut Glosar Lista de link-uri

 

Curs 2
Curs 3
Curs 4
Curs 5

 


 

Partide

Cursurile pe scurt:

Curs 1 Ce este un partid?
Curs 2 Ce tipuri de partide există?
Curs 3 Ce funcţii au partidele?
Curs 4 Cum arată sistemele de partide?
Curs 5 Cu ce probleme se confruntă democraţia partinică?

[începutul paginii]

Cursul 1: Ce este un partid?

Înainte de a ne dedica, în Cursul 2, analizei diverselor tipuri de partide, funcţiilor îndeplinite de partide în democraţiile moderne (Curs 3), diverselor sisteme partinice (Curs 4), precum şi problemelor întâmpinate de democraţiile partinice (Curs 5), ar trebui să ne întrebăm mai întâi: ce este de fapt un partid? O definiţie minimă ar putea suna după cum urmează:

Un partid reprezintă "o grupare de cetăţeni care împărtăşesc aceleaşi idei şi care şi-au propus să-şi impună viziunile politice comune".

[Rainer-Olaf Schultze; din: Pipers Wörterbuch zur Politik]

Ceva mai detaliate sunt următoarele două definiţii:

"Partidele sunt asociaţii de cetăţeni care împărtăşesc idei comune, care contribuie cu propuneri programatice în vederea soluţionării unor probleme de ordin politic şi care nominalizează candidaţi în vederea ocupării unor locuri în parlament şi guvern, pentru ca în urma unor rezultate favorabile obţinute în cadrul alegerilor să îşi poată transpună programul în realitate."

[Waldemar Besson/Gotthard Jasper, Das Leitbild der modernen Demokratie, Bonn BpB 1990]

"Partidele sunt asociaţii de cetăţeni care îşi exercită permanent sau temporar (...) influenţa asupra sferei politice şi care îşi doresc să reprezinte poporul (...), lucru care depinde de situaţia reală generală, de dimensiunile organizaţiei respective, de numărul membrilor acesteia, de modul în care se prezintă în faţa opiniei publice şi de seriozitatea ţelurilor propuse (...)."

[Legea germană a partidelor din 1967, § 2 alin. 1]

Aceste definiţii conţin deja unele criterii importante, caracteristice partidelor. Nu are nici o importanţă dacă o organizaţie s-a auto-intitulat "partid". Nici conţinutul ideologic sau programul nu decide dacă o organizaţie poate fi partid sau nu. În textul care urmează sunt rezumate toate criteriile necesare:

Care sunt criteriile care fac dintr-o simplă organizaţie un partid politic?

Criterii

bulletun partid influenţează procesul politic. El doreşte să aibă efecte asupra întregii sfere politice. Influenţarea sferei politicului se petrece pe termen lung şi în domenii vaste. Nu este suficient ca o asociaţie politică să se implice doar în sectorul comunitar (...).
bulletun partid trebuie să dea dovadă că se implică în mod regulat în procesul de reprezentare politică a poporului. Acesta este factorul care îl deosebeşte de simplele asociaţii, care nu se implică în toate domeniile, sau de iniţiativele civile, care au o influenţă mai degrabă punctuală, dar care nu au ca ţel ocuparea unor funcţii în sfera politică. Acest lucru nu înseamnă că un partid va dobândi în mod automat un mandat în parlament (...).
bulletorganizaţiile independente îşi dovedesc importanţa atât prin dimensiuni cât şi prin durabilitate. O organizaţie constituită exclusiv în vederea alegerilor nu devine în mod automat (...) şi partid, la fel şi grupările care profită de aparatul organizatoric al unei alte asociaţii.
bulletpartidul reprezintă o formaţiune în care se asociază cetăţenii. Principiul statutului unic de membru are ca scop prevenirea infiltrării în partid a unei asociaţii. Numărul membrilor unui partid nu trebuie să depăşească o anumită limită, pentru ca să poată fi menţinută seriozitatea obiectivelor şi şansele de reuşită ale acestuia.
bulleto asociaţie politică cu pretenţii de partid trebuie să dorească să se afirme public. Formaţiunile care se feresc să devină publice, acţionând în subteran, nu îndeplineşte premisele unui partid politic.

[Uwe Backes/Eckhard Jesse; din: Informationen zur politischen Bildung 207, Parteiendemokratie, BpB 1996]

[începutul paginii]

Enciclopediile ne furnizează anumite informaţii în plus cu privire la istoria partidelor şi a tipurilor de partide care vor face obiectul următorului curs:

Articol enciclopedic: "partid"

[din latină pars, "parte, direcţie"], la modul general o asociere de persoane care împărtăşesc opinii şi perspective politice, sociale şi economice asemănătoare şi care doresc să dobândească influenţă în sfera statală. În acest sens, au existat partide ca formaţiuni mai mult sau mai puţin bine conturate încă de pe vremea oraşelor-state de pe vremea antichităţii şi a Romei republicane, precum şi în perioada mişcărilor politice şi religioase din secolele XVI-XVII.
Dezvoltarea partidelor moderne ca structuri stabile şi bine organizate s-a petrecut pe parcursul secolelor XVIII-XIX, sub influenţa exemplelor politice din Anglia, unde formaţiunile 'tory' şi 'whig' s-au distins în secolul XVIII ca fiind nişte structuri destul de stabile, cu luări de poziţie decise şi alternând la putere (sistem bipartidist). Grupări partinice mai bine conturate s-au dezvoltat pe parcursul luptelor de independenţă americane şi a Revoluţiei Franceze, mai apoi şi în mişcările constituţionale germane ale "Vormärz-ului" (...).
Obiectivul unui partid sau al unei asocieri de partide de a obţine majoritatea parlamentară (partide de coaliţie, partide majoritare), câştigând astfel puterea de a influenţa sfera politicului; adversarii din parlament ai acestuia sunt partidele de opoziţie. Alternanţa la putere a partidelor este una din premisele fundamentale ale vieţii constituţionale moderne şi mai ales ale sistemului parlamentar. Atunci când un partid pretinde a fi singurul care dă glas adevăratelor dorinţe ale poporului sau se consideră a face el singur parte din elita politică, se poate ajunge la un sistem monopartidist (de ex. în dictaturi).
(...) Cu toate că partidele au un rol de bază, definitoriu în viaţa constituţională, în majoritatea statelor ele nu sunt încadrate în Constituţie, pentru că deputaţii şi senatorii sunt consideraţi prin textul fundamental a fi reprezentanţi ai poporului, şi nu ai unui partid anume. Doar în Constituţia Germaniei şi într-o oarecare măsură şi în cea a Marii Britanii ele sunt recunoscute în mod oficial.
O tipologie de partid se orientează după criterii precum organizarea, obiectivele politice, structura membrilor şi funcţia politică. Tipuri de partid care se definesc prin modul în care sunt organizate sunt de ex. partidele de cadre şi de masă. Pentru partidele ideologice, de interese şi de program, obiectivele politice au o pondere covârşitoare, în timp ce în cazul partidelor populare şi de clasă, structura membrilor este cea care dă tonul. Din punct de vedere al funcţiei pe care o ocupă acestea în diferitele sisteme politice distingem între partide de stat şi partide democratice. În realitate găsim însă multe partide care întrunesc mai multe din caracteristicile enumerate mai sus, acest lucru fiind valabil mai ales în sistemele democratice (...).

[din: Bertelsmann Discovery Lexikon 1997]

[începutul paginii]

 

Teme Web 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

        


Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.