Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite despre Mediu şi Dezvoltare, întrunită la Rio de Janeiro între 3 şi 14 iunie 1992, reafirmând Declaraţia de la Conferinţa pentru mediul ambiant a Organizaţiei Naţiunilor Unite, adoptată la Stockholm în 16 iunie 1972 şi străduindu-se să o dezvolte, având ca ţel stabilirea unor raporturi globale noi şi echitabile prin crearea de noi nivele de cooperare între state, sectoarele cheie ale societăţii şi oameni, colaborând în vederea încheierii unui acord internaţional care să respecte interesele tuturora şi să protejeze integritatea globală a sistemului ambiant şi al dezvoltării, recunoscând natura integrală şi inter-dependentă a Pământului, casa noastră, proclamăm urmatoarele:

Oamenii se află în centrul strădaniilor noastre pentru o dezvoltare susţinută. Ei au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura.

În conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional, Statele au dreptul suveran de a exploata propriile resurse în baza propriilor politici de protecţie a mediului şi a dezvoltării şi responsabilitatea să se asigure că activităţile din propria jurisdicţie sau aflate sub propriul control nu provoacă pagube mediului ambiant din alte State sau unor zone aflate în afara limitelor jurisdicţiei naţionale.

Dreptul la dezvoltare trebuie îndeplinit astfel încât să respecte în mod echitabil necesităţile de dezvoltare şi mediu ale generaţiilor prezente şi ale celor viitoare.

Pentru a putea obţine o dezvoltare susţinută, protecţia mediului va constitui o parte integrantă a procesului de dezvoltare şi nu poate fi considerată separată de acesta.

Toate statele şi toţi oamenii vor coopera în misiunea esenţială de a eradica sărăcia, ca o cerinţă indispensabilă pentru o dezvoltare susţinută, pentru a scădea disparităţile din standardele de viaţă şi pentru a veni mai bine în întâmpinarea necesităţilor majorităţii oamenilor din lume.

Situaţia specială şi necesităţile ţărilor în curs de dezvoltare, în special cele cel mai putin dezvoltate şi cele cu cel mai vulnerabil mediu, vor primi o prioritate specială. Acţiunile internaţionale în domeniul mediului şi dezvoltării vor trebui, de asemenea, să corespundă intereselor şi necesităţilor tuturor ţărilor.

Statele vor coopera în spiritul parteneriatului global pentru a conserva, proteja şi restabili sănătatea şi integritatea ecosistemului Pământului. În ceea ce priveşte diferitele contribuţii la degradarea mediului global, Statele au obligaţii atât comune cât şi diferite. Ţările dezvoltate recunosc responsabilitatea pe care o au în urmărirea internaţională a unei dezvoltări susţinute, în concordanţă cu presiunile pe care societăţile lor o aplică mediului global şi cu resursele tehnologice si financiare de care dispun.

Pentru a obţine o dezvoltare susţinută şi o calitate mai ridicată a vieţii oamenilor, Statele ar trebui să reducă şi să elimine tiparele nesusţinute de producţie şi consum şi să promoveze politici demografice potrivite.

Statele vor trebui să coopereze pentru a întări capacitatea de construcţie internă pentru o dezvoltare susţinută în vederea îmbunătăţirea întelegerii ştiinţifice prin schimburi de cunoştinţe ştiinţifice şi tehnologice, şi prin intensificarea dezvoltării, adaptării, difuzării şi transferului de tehnologii, incluzând tehnologiile noi şi inovatoare.

Problemele de mediu sunt cel mai bine tratate prin participarea tuturor cetăţenilor interesaţi, la un nivel relevant. La nivel naţional, fiecărui individ i se va asigura accesul la informaţiile deţinute de autorităţile publice ce privesc mediul, inclusiv la informaţii despre materiale şi activităţi periculoase din comunitatea lui, precum şi participarea la procesul de luare a deciziilor. Statele vor facilita şi încuraja conştiinţa şi participarea publică facând informaţiile disponibile peste tot. Se va stabili accesul efectiv la procedurile juridice şi administrative, inclusiv de reparare şi remediere.

Statele vor aproba o legislaţie de mediu eficace. Standardele de mediu, obiectivele şi priorităţile conducerii vor trebuie să reflecte contextul de mediu şi dezvoltare asupra cărora acestea sunt aplicate. Standardele aplicate de unele ţări ar putea fi nepotrivite şi nejustificate din punct de vedere al costurilor economice şi sociale pentru alte ţări şi mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare.

Statele vor trebui să coopereze pentru a promova un sistem economic deschis şi permisiv care să ducă la o creştere economică şi o dezvoltare susţinută în toate ţările, pentru a se adresa mai bine problemelor de degradare a mediului. Politica mediului în ceea ce priveşte comerţul nu trebuie să constituie un mijloc de discriminare arbitrară şi nejustificată sau o restricţie deghizată asupra comerţului internaţional. Trebuie evitate acţiunile unilaterale pentru a face faţă unor provocări de mediu din afara jurisdicţiei ţării. Măsurile de mediu aplicabile problemelor transfrontaliere sau globale de gen trebuie, pe cât posibil, să se bazeze pe un consens internaţional.

Statele trebuie să-şi elaboreze legi naţionale privind răspunderea şi compensarea victimelor poluării şi a altor pagube aduse mediului. De asemenea, Statele trebuie să coopereze cu o mai mare promptitudine şi determinare pentru a elabora legi internaţionale suplimentare referitoare la răspunderea şi compensarea efectelor nefavorabile produse prin prejudicii aduse mediului prin activităţi aflate în propria jurisdicţie sau sub propriul control, în zone aflate în afara jurisdicţiei naţionale.

Statele trebuie să coopereze efectiv pentru a descuraja şi preveni mutarea şi transferul către alte State a oricaror activităţi şi substanţe care pot cauza degradări de mediu severe sau care pot fi dăunătoare sănătăţii oamenilor.

Pentru a proteja mediul, Statele vor folosi o abordare precaută, in funcţie de capacităţile lor. În cazurile în care există pericolul producerii unor pagube severe sau ireversibile, nu se va utiliza ca argument lipsa certitudinii ştiinţifice integrale, pentru a amâna aplicarea unor măsuri eficiente sub aspectul costurilor, în vederea prevenirii producerii degradării mediului.

Autorităţile naţionale trebuie să facă eforturi pentru a promova internalizarea costurilor pentru protecţia mediului şi utilizarea instrumentelor economice, luând în considerare abordarea conform căreia, în principiu, poluatorul trebuie să suporte costul poluării, cu preocuparea cuvenită pentru interesul public şi fără a distorsiona comerţul şi investiţiile internaţionale.

Evaluarea impactului asupra mediului, ca instrument naţional, va fi folosit pentru activităţi propuse care sunt predispuse a avea un impact advers important asupra mediului şi sunt subiect al unei decizii a unei autorităţi naţionale competente.

Statele trebuie să notifice imediat alte State cu privire la orice dezastre naturale sau alte cazuri de urgenţe pentru care există probabilitatea de a produce efecte păgubitoare bruşte mediului din alte State. Comunitatea internaţională trebuie sa faca toate eforturile pentru a ajuta Statele afectate de astfel de situaţii.

Statele trebuie să furnizeze din timp Statelor potenţial afectate notificări preliminare şi relevante privind activităţile care pot avea un impact transfrontalier nefavorabil asupra mediului şi se vor consulta cu acestea de la început şi cu bună credinţă

.

Femeile au un rol vital în administrarea mediului şi a dezvoltării. Participarea lor deplina este de aceea esenţială pentru a obţine o dezvoltare susţinută.

Creativitatea, idealurile şi curajul tineretului lumii vor trebui mobilizate pentru a crea un parteneriat global in vederea obţinerii unei dezvoltări susţinute şi pentru a asigura un viitor mai bun pentru toţi.

Indigenii şi comunităţile lor precum şi alte comunităţi locale au un rol vital în administrarea mediului şi a dezvoltării datorită cunoştinţelor şi a practicilor tradiţionale ale acestora. Statele trebuie să recunoască şi să susţină identitatea, cultura şi interesele lor, şi să dea posibilitatea participării lor efective la un proces susţinut de dezvoltare.

Mediul şi resursele naturale ale oamenilor aflaţi sub opresiune, dominaţie sau ocupaţie vor fi protejate.

Starea de război este inerent distrugătoare pentru dezvoltarea susţinută. De aceea, statele trebuie să respecte legile internaţionale care protejează mediul ambiant în momentul unui conflict armat şi să coopereze pentru a le putea dezvolta ulterior, dacă este necesar.

Pacea, dezvoltarea şi protecţia mediului sunt interdependente şi indivizibile.

Statele vor rezolva toate disputele de mediu în mod paşnic şi prin metode potrivite în concordanţă cu Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Statele şi popoarele vor coopera în bună credinţă şi în spiritul parteneriatului pentru împlinirea principiilor incluse în această Declaraţie şi pentru dezvoltarea ulterioară a legilor internaţionale în privinţa dezvoltării susţinute.

[începutul paginii]    [pagina de start Drepturile Omului]    [Prezentare grafică]