"Numele meu este Rigoberta Menchú. Am 23 de ani, iar viaţa mea este o mărturie despre destinul poporului meu. Aceasta nu este o poveste culeasă din cărţi, ci istoria mea şi a poporului meu... Şi prin această poveste voi încerca să descriu viaţa tuturor oamenilor sărmani din Guatemala..."

Această carte extrem de influentă, tradusă în multe limbi străine, este cea mai importantă lucrare a laureatei Premiului Nobel, chiar dacă în ultimul timp au apărut oarecari îndoieli cu privire la autenticitatea unor pasaje. Autobiografia mijloceşte cititorilor săi o incursiune interesantă în viaţa indienilor Quiché din Guatemala şi în problemele sociale ale ţării. Un alt citat:

"Nu avem nevoie de sfaturi, teorii şi cărţi, pentru viaţa este singura care ne este învăţător. Eu însămi am simţit în străfundul sufletului meu ce înseamnă discriminarea. Viaţa mea se află sub semnul exploatării. Am muncit şi am suferit de foame... Când mă uit în urmă la cele ce am trăit, când îmi recunosc propriile realităţi, îmi creşte în mine ura faţă de opresorii care au provocat poporului atâtea suferinţe."