D@dalos - Personalităti: Martin Luther King

Personalităţi

Mişcarea pentru drepturi civile din Statele Unite

Spaţii separate pentru negri în cinematografe, locuri în spatele autobuzului, soldaţi care păzesc elevii pe drumul spre şcoală (vezi foto stânga) — aproape de necrezut că de la aceste evenimente petrecute în Statele Unite s-au scurs mai puţin de 40 de ani.

Lupta împotriva acestor nedreptăţi şi pentru dobândirea de drepturi egale pentru negri este fundalul pe care şi-a petrecut scurta viaţă Dr. Martin Luther King Jr.

Începutu acestei mişcări este considerat de mulţi a fi boicotul autobuzelor de la Montgomery (1955), căruia i-am dedicat o pagină proprie. Acest boicol este un exemplu elocvent în ceea ce priveşte succesul unei acţiuni încununate de succes: prin fantezie, creativitatee, disciplină şi spirit organizatoric s-a putut în sfârşit depăşi principiul segregaţiei din autobuze. Dar cum s-a ajuns la aşa ceva?
Rosa Parks (foto stânga), obosită la sfârşitul unei zile lungi de muncă, a fost arestată pentru că nu a vrut să-şi cedeze locul din autobuz unui bărbat alb... mai multe.

Punctul culminant al mişcării pentru drepturi civile a fost Marşul spre Washington (1963), la care au participat 250.000 de persoane.
În faţa Lincoln Memorial, Martin Luther King şi-a ţinut celebrul discurs "I Have a Dream". Pe o pagină separată se află un instantaneu aerian impresionant al acestui eveniment istoric... spre foto [75 kb].

	Alte informaţii despre mişcarea pentru drepturile civile se află pe paginile de internet prezentate pe Lista de link-uri.
	"Letter From Birmingham City Jail" a lui Martin Luther King se numără printre cele mai importante documente ale mişcării pentru drepturi civile. Citiţi textul în varianta orginală în limba engleză aici.

[începutul paginii]

Momentele cele mai importante în istoria mişcării pentru drepturi civile

1942	La Chicago are loc Congress of Racial Equality (CORE).
1946	Preşedintele Truman înfiinţează un Comitet pentru drepturile civile, care declară discrimarea ca fiind o problemă naţională.
	U.S. Supreme Court interzice segregaţionismul (împărţirea pe rase) în autobuzele transcontinentale.
1947	Au loc primele "Freedom Rides" (negrii şi albii călătoresc împreună în autobuze prin statele din Sud, pentru a verifica dacă sunt respectate legile).
1949	CORE organizează primul sit-in în instituţiile din St. Louis, Missouri, care practicau principiul segregării.
1954	În urma cazului "Brown vs. Board of Education", U.S. Supreme Court interzice segregarea în şcolile publice.
1955	Boicotul autobuzelor din Montgomery, Alabama, începe după ce o femeie de culoare, Rosa Parks, este arestată la 1 decembrie, pentru că nu a vrut să-şi cedeze locul unui alb.
1956	La 21 decembrie – după mai mult de un an de boicot şi o dispută care a ajuns să fie judecată la tribunal – este interzisă segregarea din autobuzele din Montgomery.
1957	Preşedintele Eisenhower cheamă 1.000 de soldaţi la şcoala Central High d in Little Rock, Arkansas, rezervată până atunci doar albilor, pentru a restabili ordinea şi pentru a escorta 9 elevi de culoare.
	Este înfiinţată Southern Christian Leadership Conference (SCLC). Martin Luther King Jr. devine primul preşedinte al acesteia.
	Congresul emite o lege cu privire la drepturile civile iniţiată de U.S. Commission on Civil Rights şi de Departamentul pentru Drepturi Civile din cadrul Ministerului Justiţiei.
1960	Mişcarea de protest sit-in începe într-un restaurant Woolworth din Greensboro (North Carolina), cuprinzând toată ţara.
1961	"Călătoriile libertăţii" pornesc de la Washington, grupări de negri şi albi călătoresc împreună în autobuze prin statele din Sud, pentru a condamna segregaţionismul şi legile acestuia ("Whites only") (în restaurante, săli de aşteptare etc.).
1962	Doi morţi şi mulţi răniţi - bilanţul neliniştilor rezultate din pricină că un negru, James Meredith, a fost acceptat, pentru prima oară în istorie, la University of Mississippi.
1963	Poliţia îi arestează pe King şi pe alţi câţiva membri ai clerului care demonstraseră la Birmingham (Alabama) şi îndreaptă tunurile cu apă şi asmut câinii poliţişti asupra demonstranţilor. În închisoare, King redactează celebra "Letter From Birmingham City Jail", care se numără printre cele mai importante documente ale mişcării pentru drepturi civile.
	Medgar Evers, un lider al NAACP (National Association for the Advancement of Colored People), este ucis la intrarea casei sale din Jackson (Mississippi).
	250.000 de persoane participă la un marş spre Washington, pentru a demostra pentru apărarea drepturilor civile (foto). Punctul culminant al acestui eveniment a fost discursul lui King "I Have a Dream".
	Patru fete sunt ucise într-un atac cu bombă asupra Sixteenth Street Baptist Church din Birmingham (Alabama).
1964	Trei luptători pentru drepturile civile sunt ucişi în Mississippi.
	Martin Luther King primeşte Premiul Nobel pentru Pace (Discursul lui King la ceremonia de decernare a Premiului Nobel).
	La 2 iulie, preşedintele Johnson semnează Civil Rights Act.
1965	Malcolm X este asasinat.
	La 6 august, preşedintele Johnson semnează Voting Rights Act. Această lege promovată de King a redus limitările de la înregistrarea votanţilor care serveau la discriminarea negrilor (de ex. teste de limbă).
	"Watts riots" din Los Angeles se soldează cu 34 de morţi.
1967	Thurgood Marshall devine primul judecător de culoare de la Supreme Court.
	Mişcări în multe oraşe mari, de ex. Detroit şi Newark.
	La Cleveland, Ohio, şi Gary, Indiana, sunt aleşi negri în funcţia de primar.
1968	Martin Luther King Jr. îşi anunţă planurile cu privire la o "Poor People's Campaign" interrasiale .
	Dr. Martin Luther King Jr. este asasinat la Memphis (Tennessee). Ca urmare, în 100 de oraşe se înregistrează acte de violenţă.
1989	Douglas Wilder din Virginia devine primul guvernator de culoare.

[începutul paginii]

Teme: Drepturile omului  I Personalităţi  I Democraţie  I Partide I Europa I Globalizare I Naţiunile Unite I Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.