Dietrich Bonhoeffer s-a arătat imediat după preluarea puterii de către naziştii conduşi de Adolf Hitlers la 30 ianuarie 1933 ca oponent decis şi neînfricat al sistemului politic nedrept instituit de aceştia. Mai devreme decât mulţi dintre contemporanii săi, el a recunoscut unde vor duce toate aceste nedreptăţi. După cum scria într-o lucrare din aprilie 1933, atunci cânt drepturile fundamentale sunt lezate, un creştin credincios are obligaţia să opună rezistenţă, "făcând roata să pice în propriile-i spiţe". 

Bonhoeffer se angajează împotriva indiferenţei Bisericii, împotriva războiului şi pentru "duşmanii poporului". Aceştia sunt urmăriţi şi nimiciţi de statul nazist. Modelul său uman, marcat de principiul iubirii de semeni, nu cunoaşte nici un fel de limite sociale, rasiale sau naţionale. El devine un conspirator activ în toate rolurile pe care şi le asumă: de la credincios creştin la luptător pentru drepturile omului. Fără să-i pese de propria viaţă, el se implică în planurile conspirative de răsturnare a regimului. Dar conspiratorii sunt identificaţi. După aproape doi ani de detenţie, el plăteşte cu viaţa pentru curajul său civil.

Principiul creştin al iubirii de semeni şi susţinerea democraţiei şi a drepturilor omului sunt de nedespărţit în viziunea lui Dietrich Bonhoeffer. Este obligatoriu să opui rezistenţă în statul nazist. Pentru că crimele îngrozitoare săvârşite de acesta îi fac pe creştini să recurgă la fapte extreme. Conspirator activ, el este gata să ia cea mai grea vină asupra sa – el este pregătit să omoare tiranul. Şi pentru convingerile sale, el plăteşte cu viaţa.