Serverul educational D@dalos - Drepturile Omului: Tema de aprofundare "Apartheid"

Drepturile omului

Apartheid

Componente ale regimului Apartheid (I): Homelands

Bazele pentru o segregare teritorială a raselor fuseseră stabilite încă din anul 1923, prin adoptarea "Black Urban Areas Act". Această lege a introdus, pe tot teritoriul ţării, obligativitatea purtării permiselor şi controlul deplasărilor în teritoriu ca elemente principale ale unei dezvoltări separate spaţial şi a discriminării juridice. Această lege a fost extinsă în 1950 prin "Group Areas Act", care prevedea ca cele patru grupuri etnice să ocupe cartiere diferite în oraşe şi care interzicea cetăţenilor Africii de Sud să locuiască sau să deţină proprietăţi în cartierele care nu aparţineau rasei din care făceau parte. Primul premier din partea Partidului Naţional, predicatorul Malan, a caracterizat legea cu privire la teritoriile etnice ca fiind "sufletul Apartheidului".

În anii 50, permisurile au fost preschimbate cu acte voluminoase de identitate. Aceste documente urâte de toată lumea, bilingve şi denumite în mod oficial "reverence book – bewysboek", atribuia tuturor sudafricanilor negri apartenenţa la un anumit trib şi astfel la o anumită rezervaţie, indiferent cât de puţine legături aveau aceştia cu cele de mai sus. În acest document era imprimată viza de şedere, tot aici erau scrise anumite menţiuni, adresa locului de muncă, informaţii cu privire la situaţia fiscală şi la cazier. Sute de mii de negri au fost condamnaţi anual la închisoare, obligaţi să plătească amenzi sau "deportaţi de pe teritoriile albe", pentru că un lucru sau altul din permis nu corespundea cu realitatea sau pentru că purtătorul omisese să îl ia asupra sa. Conform unui studiu al adversarilor britanici ai Apartheidului, între anii 1960 şi 1967 au fost condamnaţi 4,5 milioane de oameni din pricina încălcării legilor rasiale!

[începutul paginii]

Totuşi Group Areas Act nu a fost decât o parte din adevăratul "suflet al Apartheidului"; în 1959 acesta a fost urmat de "Promotion of Black Self-Government Act". Africanii negrii urmau de acum înainte să-şi ducă existenţa, tradiţiile şi drepturile politice exclusiv pe teritoriul propriilor naţiuni, în aşa numitele homelands.

În acest scop, statul sudafrican a destinat negrilor cca. 100 de rezervaţii speciale: 13% din suprafaţa totală a ţării pentru 75% din populaţie! Harta de mai jos arată cum a fost împărţit teritoriul ţării (homeland-urile sunt marcate cu albastru închis):

[Homeland-urile din Africa de Sud în timpul Apartheidului]

[începutul paginii]

"Peticele negre" din cartierele preponderent albe au fost declarate "albe", proprietarii, deposedaţi. Cartierele multirasiale au fost demolate, iar locuitorii acestora au fost colonizaţi cu de-a sila în homelands. Migraţia negrilor la oraşe a fost însă limitată şi mai mult de legile adoptate: doar cei care trăiseră mai mult de zece ani într-un oraş sau care lucraseră fără întrerupere timp de cel puţin cinsprezece ani pentru acelaşi angajator puteau să se stabilească în mod legal în oraşe. Toţi ceilalţi, aşa numiţii surplus people, erau trimişi "înapoi acasă" - adică în mod forţat, în homelands, la bunul plac al regimului. 3,5 milioane de oameni au fost dezrădăcinaţi de-a lungul anilor în acest fel.

Scopul politicii homeland-urilor era excluderea treptată din societatea albă a tuturor celor 25 de milioane de negri. În prima perioadă, toţi negrii şi-au pierdut, conform "Black Homelands Citizenship Act" din 1971, cetăţenia sudafricană, devenind cetăţeni ai unuia dintre cele cu totul zece homelands create de albi. În cea de-a doua perioadă, aceste homelands urmau – după cum îşi imagina guvernul – să-şi dobândească independenţa şi să existe ca naţiuni autonome.

[începutul paginii]

Într-adevăr, patru din cele zece homelands au devenit cu timpul "state independente" cu o conducere proprie, finanţate de Pretoria, nerecunoscute însă de nici un alt stat. Conceptul acestor homelands era însă sortit eşecului, iar acest lucru din mai multe motive:

	guvernele din homelands erau alcătuite din elita de culoare, ele constituiau regimuri deseori autoritare, care se bucurau de un accept limitat al populaţiei.
	produsele agricolă nu era suficientă pentru a asigura cele necesare traiului populaţiei locale.
	homeland-urile nu erau dezvoltate industrial, ceea ce a făcut ca bărbaţii apţi de muncă să plece în Africa de Sud "albă", unde lucrau câte 11 luni pe an, întorcându-se la familiile lor doar pentru patru săptămâni. Astfel homeland-urile au devenit încetul cu încetul un fel de "lagăre", în care locuiau aproape numai bătrânii, femeile şi copiii.

[O mică colecţie de fotografii este menită să ilustreze viaţa din homeland-uri]

[începutul paginii]

Versurile de mai jos oferă o imagine realistă despre viaţa din homeland-uri:

Viaţa femeilor din homelands

Ea se trezeşte în fiecare zi
din cauza zgomotului făcut de cariile care sapă în lemn
sau speriate de încă o alarmă falsă.

Cenuşa din sobă este rece
şi îi aduce aminte
de lista zilnică de bucate:
o cină care nu mai satură pe nimeni.

Străine, mai ţii tu minte,
cum chiorăie stomacul nemâncat?

Ea se spală pe faţă
Cu câteva picături de salivă

Poţi să-ţi închipui, străine,
cum te arde tot corpul,
atunci când n-ai apă ca să te speli?

[Lindiwe Mabuza]

[începutul paginii]

[Pe o altă pagină se află fotografii impresionante care descriu mai bine decât cuvintele mizeria şi nenorocirea din homeland-uri. Pentru că pe această pagină se află mai multe imagini, durata de încărcare s-ar putea să fie puţin mai mare]

[Alte componente ale regimului Apartheid: Clasificare, Societate, Economie, Politică]

[începutul paginii]

Teme: Drepturile omului  I Personalităţi  I Democraţie  I Partide I Europa I Globalizare I Naţiunile Unite I Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.