Femei în negru
sus Olympe de Gouges Clara Zetkin Messaoudi Femei în negru

 

 


 

Drepturile omului

Drepturile femeii

Femeile în negru

În conflagraţii, războaie civile şi dictaturi, femeile sunt cele care de cele mai multe ori au cel mai mult de îndurat. Războaiele secolulului XX au revendicat din ce în ce mai multe victime din rândul civililor, al femeilor şi copiilor. Femeile sunt cele care poartă răspunderea familiei în condiţii de război, ele fiind cele care o ţin laolaltă şi se îngrijesc de ea. Ele sunt surori, fiice, soţii şi mai ales mame. Ele sunt cele care îndură pierderile cele mai mari - rudele plecate la război.

În aceste condiţii, grupurile şi organizaţiile de femei care se impun pe timpul conflagraţiilor pentru pace au un rol deosebit de important. Aceste femei nu se tem de nimic atunci când îşi strigă dorinţa de pace şi înţelegere pentru ca toată lumea să le audă. Ele sunt simboluri pentru alte femei, având un rol activ şi fiind de cele mai multe ori coloana vertebrală a mişcărilor pacifiste din regiunile de conflict. "Femeile în negru" sunt o astfel de organizaţie de femei.

Anul 1991 a marcat, odată cu independenţa Sloveniei şi a Croaţiei, începutul sfârşitului pentru Iugoslavia şi a sângeroaselor războaie care au urmat. În iunie 1991, armata federală germană a trebuit să intervină în Slovenia. În iulie, pe teritoriul croat a început războiul dintre croaţi şi sârbi.

["Femeile în negru" în Israel]

Grupul din Belgrad al "Femeilor în negru" s-a înfiinţat după modelul organizaţiei omonime din Israel, care s-a impus încă din 1988 pentru încheierea conflictului dintre palestinieni şi israelieni. Timp de cinci ani de zile, "Femeile în negru" au luptat împotriva politicii de război a regimului sârbesc. Protestul lor nu se îndrepta însă doar către guvernul propriei ţări. Ele au condamnat la fel de mult şi bombardamentele NATO din 1999, cerând întoarcerea imediată la masa negocierilor (vezi mai jos). Aceste femei au înfiinţat şi un loc special unde se puteau refugia dezertorii, persoanele care refuzau să se înroleze împreună cu familiile lor, implicându-se şi pentru întrajutorarea refugiaţilor şi a victimelor războiului.

"Femeile în negru" sunt o grupare autonomă de femei care salută prezenţa femeilor din toate generaţiile, de toate religiile, naţionalităţile şi culturile. În acelaşi timp, această grupare se impune şi pentru emanciparea şi drepturile femeilor. Mişcarea femeilor şi mişcarea pentru pace sunt două mişcări înrudite, pentru că lupta împotriva naţionalismului şi războiului este şi o luptă împotriva rolurilor înrădăcinate ale sexelor. În schimbul idealului masculin al naţionaliştilor, această organizaţie oferă un pacifism consecvent:

"Ascultaţi măi băieţi, e aşa de depăşit şi de învechit să mai doreşti să mai crezi astăzi în beneficiile războiului armat. [...] Voi, care sunteţi atât de tineri, să vă mai ţineţi de aşa o idee învechită, care se sprijină pe nişte principii atât de depăşite. Eu, o femeie care a trăit experienţa conflictelor armate, aleg astăzi calea non-violenţei. Non-violenţa nu înseamnă laşitate. Ea pur şi simplu se potriveşte cel mai bine zilelor noastre. Acesta este idealul de care ar trebui să vă ţineţi."
[Neda Bozinovic, 84, fostă partizană şi luptătoare în rezistenţă, astăzi membră a "Femeilor în negru"]

Din 1998, "Femeile în negru" se află în turneu cu şcoala păcii prin multe oraşe din regiune. Ele organizează seminare pe tema non-violenţei, a drepturilor omului şi ale femeii, a femeilor în politică, a solidarităţii interculturale ş.a.m.d.. În fiecare an se organizează şi o tabără de vară internaţională a reţelei solidarităţii feminine împotriva războiului. În plus, "Femeile în negru" se ocupă şi de publicarea unui număr important de scrieri, ca de ex. un buletin care apare de patru ori pe an pe tema "Femeile şi pacifismul", cu un tiraj de 7000 de exemplare. Ele se află în strâns contact cu celelalte grupări ale "Femeilor în negru", precum şi cu alte organizaţii pacifiste ale femeilor din ţară şi din străinătate. Astfel, iniţiativa "Femeile în negru" nu este doar o componentă importantă a mişcării pacifiste din Balcani, ci şi a reţelei pacifiste a femeilor din întreaga lume.

http://wib.matriz.net/index.html (internaţional)
www.frauen-in-schwarz.de (Germania)
http://www.womenngo.yu (Iugoslavia)
Alte organizaţii importante pacifiste ale femeilor: "Mamele soldaţilor", Rusia
"Organizaţia mamelor din Srebrenica", Bosnia şi Herţegovina
"Bat Shalom", Israel

[Autoare: Dorette Wesemann, Redactare: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

Apelul adresat de "Femeile în negru împotriva războiului" guvernelor statelor membre NATO

Valorile pe care le susţinem sunt viaţa, solidaritatea şi respectarea diferenţelor. De opt ani de zile am dezvoltat o reţea de schimb şi de solidaritate împotriva războiului, din care fac parte femei de pe toate continentele, printre care se numără bineînţeles şi femei din ţările NATO. Ca organizaţie de femei care a combătut mereu militarismului - adică toate formele de intervenţie armată, acum ne vedem obligate să ne declarăm împotriva intervenţiilor armate ale NATO împotriva Republicii Federale Iugoslavia. Până acum ne-am bucurat mereu de sprijinul şi solidaritatea mişcărilor pacifiste şi ale femeilor din Europa şi SUA. Din nefericire, guvernele acestor ţări nu au luat în seamă activităţile mişcării pentru pace din ţările lor, ca să nu mai vorbim de cele ale mişcării pacifiste din Republica Federală Iugoslavia. Noi, Femeile în negru de la Belgrad împotriva războiului, cerem guvernelor statelor membre NATO următoarele:

- să oprească bombardamentele pe teritoriul Republicii Federale Iugoslavia
- să demareze negocieri pentru pace şi să organizeze în Balcani o conferinţă internaţională pentru pace 
- să permită refugiaţilor, oamenilor din Kosovo alungaţi din casele lor şi rămaşi fără patrie, să se întoarcă acasă - dacă doresc, sau să emigreze în state terţe.

Rugăm Femeile în negru şi toate organizaţiile pacifiste ale femeilor să adreseze acest apel guvernelor din ţările lor. Drepturile omului şi democraţia nu pot fi impuse prin uzul bombelor şi armelor, ci doar prin negocieri şi prin sprijinul acordat de toate structurile care susţin drepturile omului şi democraţia.

Femeile în negru împotriva războiului, Belgrad, 20 aprilie 1999

[începutul paginii]

 

TemeDrepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

        


Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.