Clara Zetkin

Drepturile omului

Drepturile femeii

Clara Zetkin (1857-1933)

S-a născut ca Clara Eißner în micul sat Wiederau (Saxonia). Tatăl ei era învăţător în sat iar mama ei era casnică, astfel încât Clara s-a confruntat încă de timpuriu cu situaţia materială precară a muncitorilor din zonă. Datorită relaţiilor mamei ei, Clara a fost una dintre primele femei germane care a putut merge la o şcoală pedagogică unde s-a format ca profesoară. Ea a urmat cursurile seminarului de la Leipzig condus de Auguste Schmidt, luptătoare pentru drepturile femeii, pe care l-a terminat cu brio.

La Leipzig a intrat într-un cerc de studenţi ruşi unde l-a cunoscut pe cel care avea să-i devină mai târziu partener de viaţă, pe Ossip Zetkin. În acest cerc se discuta pe tema noilor idei socialiste, se citeau articole social-democrate şi se mergea la congrese. Clara a aderat la ideologia Partidului Socialist German (SAP).

1878 a fost anul legilor împotriva socialiştilor din Germania. Bismarck, Cancelarul Reich-ului a scos în afara legii SAP-ul din pricina faptului că social-democraţia ar fi dovedit "tendinţe periculoase pentru societate". În acelaşi timp, şi toate organizaţiile, publicaţiile şi sindicaele ce ţineau de SAP au fost interzise.

Clara a început imediat să lucreze, mai întâi ca profesor particular, poziţie din care, din pricina atitudinii ei lipsite de compromisuri, a nevoită să demisioneze. Ossip Zetkin a fost arestat în urma unei razii poliţieneşti efectuate cu ocazia unei conferinţe secrete a socialiştilor şi a fost obligat să părăsească ţara.

În 1883, Clara a plecat la Ossip la Paris. Ea i-a luat numele, dar nu s-a căsătorit cu el, pentru a nu-şi pierde cetăţenia germană. La Paris au venit pe lume şi cei doi copii ai cuplului, Maxim şi Kostja. Familia se zbătea la limita sărăciei şi a reuşit să supravieţuiască doar datorită solidarităţii prietenilor ruşi, angajaţi şi ei în mişcarea socialistă. În anii petrecuţi în străinătate, Clara Zetkin a învăţat tainele meseriei de jurnalist şi de traducător. Ea îi cunoaşte aici pe liderii mişcării internaţionale muncitoreşti, îşi lărgeşte orizonturile şi învaţă primele lucruri despre marxism. Când Ossip cade grav bolnav la pat, Clara trebuie să îndure cea mai grea perioadă a vieţii sale: pe lângă faptul că trebuia să aibă grijă de copii şi să muncească pentru a aduce bani în casă, ea îl îngrijeşte acum şi pe bărbatul ei semi-paralizat, care până la urmă moare în anul 1889.

La cea de-a doua Internaţională de la Paris din anul 1889, la a cărei organizare contribuise şi Clara, ea a ţinut un discurs despre problema femeilor, ceea ce a făcut ca femeile să fie şi mai mult atrase de mişcarea socialistă. Cartea ei apărută în acelaşi an "Problema muncitoarelor şi a femeilor astăzi" a pus bazele teoriei de emancipare a femeilor a socialiştilor. În acest studiu, Zetkin susţinea că socialismul şi feminismul sunt mişcări înrudite. Zetkin a apărat dreptul femeii la activitate profesională chiar şi în faţa unora din membrii proprii mişcări, care erau de părere că femeile nu ar trebui să muncească, pentru că acest lucru avea efecte negative asupra salariilor bărbaţilor. Ea a suplimentat teoriile socialiste preexistente cu privire la problema femeilor, susţinând că femeile ar trebui eliberate şi din poziţia de subordonare faţă de bărbaţi.

"Cei care îşi poartă pe stindard eliberarea tuturor oamenilor nu trebuie să condamne o jumătate din rasa umană la dependenţă economică şi sclavie politică şi socială. La fel cum poporul muncitor este subjugat de capitalişti, aşa şi femeia este subjugată de bărbat; şi ea va rămâne sub jugul acestuia atâta vreme cât nu va dobândi independenţa economică. Condiţia indispensabilă pentru dobândirea acestei independenţe economice este munca. Dacă vrem ca femeile să devină fiinţe umane libere, membre cu drepturi egale ale societăţii, atunci nu trebuie să desfiinţăm sau să limităm activitatea profesională a femeilor, cu unele excepţii concrete şi singulare."

În 1890 au fost desfiinţate legile împortiva mişcării socialiste. Zetkin s-a întors în Germania. Aici i s-a oferit în 1892 postul de redactor şef la ziarul social-democrat pentru femei "Die Gleichheit" ("Egalitatea", post pe care l-a ocupat timp de 25 de ani. În acelaşi timp, ea a contribuit şi la redactarea suplimentului pentru femei al ziarului "Leipziger Volkszeitung". Astfel, Clara Zetkin a reuşit să construiască un nucleu spiritual, devenind portavocea mişcării proletare a femeilor. Ea s-a străduit să politizeze situaţia muncitoarelor în sensurile dorite de socialişti.

Clara Zetkin a luptat pentru ca toate femeile şi mai ales cele implicate în activităţi profesionale să dobândească independenţa economică. Această independenţă presupunea însă, pe lângă dreptul la salarii egale pentru o muncă egală şi organizarea în sindicate, apărarea intereselor, precum şi implicarea statului în supravegherea şi educaţia copiilor. Totodată, femeile trebuiau să dobândească şi drepturi politice egale. Ceva mai târziu decât femeile burgheze, dar cu o vehemenţă lăudabilă, ea s-a impus pentru obţinerea de către femei a dreptului de vot şi a insistat ca această revendicare să fie inclusă în programul social-democraţilor germani. Ziua Internaţională a Femeilor, celebrată pentru prima oară în anul 1911, a fost stabilită la propunerea ei.

În acelaşi timp, Zetkin s-a impus şi pentru o ameliorare a rolului femeii în cadrul familiei. Până la acea vreme, "viaţa femeii se desfăşurase sub însemnul subordonării faţă de familie". Căsnicia trebuia să devină o uniune între doi parteneri egali în drepturi care se completează reciproc. Ambii soţi trebuie să poarte răspunderea educaţiei copiilor lor, iar această educaţie trebuie să fie liberă de orice stereotipii sexuale.

"Aşa cum femeia şi bărbatul poartă aceeaşi răspundere atunci când vine vorba de a concepe un copil, ei au o răspundere egală şi în ceea ce priveşte educaţia copiilor, pentru că educaţia este cea de a doua concepţie a copiilor şi deseori cea mai importantă concepţie. [...] În acest context aş dori să subliniez obligaţia părinţilor de a nu-şi creşte fiii şi fiicele sub însemnul ideii preconcepute conform căreia există activităţi nedemne de un bărbat, dar care sunt foarte potrivite pentru o femeie. Băieţii şi fetele trebuie să fie capabili să participe la toate treburile casnice cu aceeaşi pricepere şi plăcere."

Zetkin era o susţinătoare a divorţului, a "amorului liber" şi al întreruperilor de sarcină ca decizie personală şi se declara împotriva dublei moralităţi. Ea însăşi s-a căsătorit în 1900 cu poetul şi pictorul cu 18 ani mai tânăr decât ea Friedrich Zundel, cu care a trăit împreună cu cei doi fii ai ei la Stuttgart.

Atunci când conducerea partidului social-democrat a aprobat începerea războiului, Zetkin s-a declarat în mod deschis împotriva aceasteia, combătând încă de la început cursul reformist propus de ea. Când a început să răspândească manifeste pe care erau tipărite revendicările conferinţei femeilor şi care cereau oprirea imediată a conflagraţiei pe teritoriul Germaniei, Clara a fost arestată şi acuzată de trădare de ţară. Ulterior ea a fost eliberată datorită uriaşului val de proteste provocat de încarcerarea ei.

Disputa din interiorul partidului german social-democrat cu privire la direcţia de urmat şi apărută pe seama războiului, s-a sfârşit prin scindarea acestuia: gruparea "radicală de stânga" din jurul lui Karl Liebknecht şi Rosa Luxemburg a înfiinţat în 1917 aşa numitul "Partid Independent Social-Democrat" ("Die Unabhängige Sozialdemokratische Partei - USPD)", devenită mai târziu Partidul Comunist German (KPD - Die Kommunistische Partei Deutschlands). Din această grupare făcea parte şi Clara Zetkin, prietenă apropiată a Rosei von Luxemburg. În consecinţă, Clara a fost destituită din funcţia de redactor şef al ziarului "Gleichheit". În KPD, ea a fost între 1919 şi 1924 membră a Comitetului Central, în care reprezenta aripa moderată a acestui partid. Totodată ea a început să pună bazele unei mişcări a femeilor din KPD. Astfel a ajuns din nou în fruntea redacţiei unui ziar pentru femei apropiat partidului ("Die Kommunistin" / "Femeia comunistă"). În 1921, la cea de-a doua Conferinţă Internaţională a Femeilor, Clara Zetkin a fost numită şefa Secretariatului Internaţional Comunist al Femeilor din Europa de Vest cu sediul la Berlin.

Alte informaţii:
Extrase din discursurile Clarei Zetkins

Între anii 1920-1933, Zetkin a fost deputată KPD în Reichstag-ul german. În această calitate, ea a avertizat încă din 1932, într-un discurs devenit celebru, despre pericolele naţional-socialismului, şi a cerut ca toate elementele democratice să-şi unească forţele pentru a-l combate: "A sosit ora la care toţi muncitorii să se unească şi să răstoarne fascismul, pentru a păstra puterea celor căzuţi în sclavie şi exploataţi, pentru a le salva chiar viaţa. Având în vedere această necesitate istorică imperioasă, toate atitudinile politice, sindicale, religioase şi ideologice de separaţie trebuie să dispară. Toţi cei ameninţaţi, toţi cei care suferă, toţi cei care doresc să se elibereze trebuie să se unească într-un front comun împotriva fascismului şi a reprezentanţilor săi din guvern!"

Reşedinţa permanentă a Clarei Zetkin devenise, din 1924, Moscova. Ea conducea de acolo Secretariatul Femeilor al celei de-a treia Internaţionale. Adversară politicii lui Stalin, ea a a fost supusă, cu toate că era în continuare premiată şi apreciată de oficialităţi, unei izolări politice totale. Chiar şi ajunsă la o vârstă înaintată şi măcinată de boală, ea s-a implicat neobosită în viaţa politică, până la moartea ei din anul 1933, în Archangelskoje. Ea a fost înmormântată lângă zidurile Kremlinului.

[Autoare: Dorette Wesemann, Redactare: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

Teme: Drepturile omului  I Personalităţi  I Democraţie  I Partide I Europa I Globalizare I Naţiunile Unite I Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.