|
|
|
Sugestiile formulate în acest paragraf provin în cea mai mare măsură dintr-o mapă de acţiune cu materiale didactice, alcătuită de Projektbüro Minden şi publicată cu ocazia celei de-a Doua Zile Mondiale a Solidarităţii care a avut tema „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului - 50 de ani“. Printre propunerile de aici în vederea tratării mai active a temei "drepturile omului" s-ar putea să găsiţi şi unele idei pentru propriul curs. Textul este împărţit în următoarele secţiuni:
„Sugestiile următoare trebuie să stimuleze cât mai multe şi cât mai variate dezbateri pe tema "drepturile omului". Acest fapt poate fi realizat la nivel cognitiv (înţelegere, reflecţie, punerea de întrebări), la nivel intuitiv şi/sau prin forme active de învăţare (percepţie, reprezentare) sau prin acţiuni proprii (luare de poziţie, intervenţie, acţiune). Aceste trei aspecte au ponderi diferite, dar nu sunt abordări principial diferite ale aceleiaşi teme. Dimpotrivă: în cele mai multe cazuri, cele trei perspective se vor îmbina. (...) Propunerile noastre apat sub forma unor întrebări concise, care trebuie să stimuleze aprofundarea temei cu forme şi metode proprii. Lipsesc din acest motiv indicaţiile privind forma mai concretă a conţinuturilor, a procesului de predare şi precizările cu privire la scopurile şi metodele folosite (...)." [din: „50 Jahre Allgemeine Erklärung der Menschenrechte, 2. Weltweiter Projekttag der Solidarität", Aktionsmappe ´98, Projektbüro Minden] [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
Întrebările şi activităţile propuse în acest capitol în vederea predării mai eficiente a drepturilor omului se bazează pe textele şi materialele puse la dispoziţie de D@dalos.
(Cercetări asupra istoriei unei idei; de când există ideea drepturilor omului? Cum, când şi de ce s-a ajuns la Declaraţia Universală a Drepturilor Omului? Cum a decurs drumul de la “naşterea” ideii şi până la acest rezultat? Ce piedici au existat?) [vezi printre altele şi Cursul 2: Cum au evoluat drepturile omului în istorie?]
(Comparaţie între textul Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi Constituţiile naţionale din diverse ţări; cum şi în ce formă au fost drepturile omului introduse în legislaţia diverselor state?) [Document: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului] [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
(De ce au nevoie copiii de drepturi speciale? De când există această idee şi cum s-a ajuns la forma actuală a drepturilor copilului? Prin ce se deosebesc acestea de drepturile omului?) [vezi printre altele Tema de aprofundare "Drepturile copilului"]
(Drepturile omului au luat naştere în Iluminism, adică în cultura occidentală. Cât profită celelalte culturi de aceste drepturi? Impun oare aceste drepturi norme valorice străine de aceste culturi? Care este situaţia în aceste sens?) [vezi printre altele Tema de aprofundare Noua Ordine Mondială]
(Tolerenţa şi libertatea confesională – istoria unui drept al omului: de când şi în ce formă există protecţia împotriva persecuţiei religioase? Cine au fost precursorii ideii de toleranţă? Când, unde şi cum a fost aceasta introdusă legal? Unde şi cum este ameninţată ea astăzi? – Materialul strând poate fi compilat într-o "carte a toleranţei") [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
(Poate fiecare gândi, spune şi scrie ceea ce vrea? Libertatea presei este încălcată în toate statele autoritare. Cum s-a ajuns la importanţa tot mai mare în Europa de astăzi a libertăţii de gândire şi a presei? Are voie presa să scrie despre orice? Ce limitări ar fi potrivite?)
(Statele autoritare au practicat şi mai practică încă torturi, umiliri, dezonorări şi ucideri: ce exemple aveţi pentru anul în curs? Cine au fost autorii? În ce ţări s-au produs acte de tortură? În ce ţări sunt interzise prin lege? În ce măsură există încă acte de tortură? Cum se explică acest lucru? Ce măsuri politice au fost luate pentru interzicerea torturii? Ce fac organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului? Cu cât succes?) [vezi printre altele Cursul 5: Încălcări ale drepturilor omului] [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
(Salarii egale pentru acelaşi volum de muncă prestată – acest drept al omului le-a fost acordat femeilor numai parţial în lume. Practica salarizării inegale predomină. Femeile cad într-o măsură mai mare decât bărbaţii victime ale violenţelor şi agresiunilor sexuale, ele sunt discriminate mai mult, şi, de exemplu, au pe plan mondial mai puţine şanse de a studia. Sunt drepturile omului în primul rând drepturi ale bărbatului? Ce pot face femeile împotriva acestui fapt? Ce s-a realizat deja, şi ce nu? Care sunt şansele unei egalităţi de fapt în întreaga lume?) [vezi printre altele Tema de aprofundare "Drepturile femeii"]
(Organizaţiile pentru drepturile omului şi-au ales ca sarcină să ajute oamenii ale căror drepturi sunt ameninţate, oprimate, îngrădite, încălcate sau refuzate în mod violent. Ce organizaţii se implică şi pentru ce fel de victime? Ce organizaţii sunt reprezentate în oraşul/regiunea noastră? Ce fac ele în mod concret? Cum este finanţată munca lor?) [vezi printre altele Lista de link-uri pentru tema "Drepturile omului"]
(Condiţiile de viaţă reale ale oamenilor se află adesea într-o contradicţie crasă cu drepturile omului garantate ‚pe hârtie’. O documentaţie foto comentată despre foamete, violenţă, expulzare, privarea de drepturi... toate acestea pot avea efecte remarcate dacă sunt prezentate elevilor) [Materialele necesare pentru această "expoziţie" se află atât pe serverul D@dalos cât şi pe paginile de internet prezentate pe Lista de link-uri pentru tema "Drepturile omului"] [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
(Discuţii cu oameni ale căror drepturi au fost încălcate, strângerea unor rapoarte autentice şi punerea acestora la dispoziţie sub forma unor broşuri sau ca gazetă de perete)
(Care este situaţia de azi a respectării drepturilor omului în lume? Pe o hartă a lumii vom semnala prin cifre şi/sau simboluri corespunzătoare ţările în care au loc încălcări ale drepturilor omului) [vezi printre altele şi Cursul 5: Încălcări ale drepturilor omului]
(Pe fiecare pagină de calendar se poate afla câte un drept al omului sau grupaje tematice care să ilustreze, documenteze şi comenteze acest concept; prin vânzarea acestui calendar poate fi sprijinit, de exemplu, un proiect referitor la drepturile omului) [Document: Declaraţia Universală a Drepturilor Omului] [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
(Concerte, reprezentaţii teatrale în cadrul şcoalii; târguri cu vânzarea de jucării făcute de copii, preparate culinare, plante; talciocuri; prestări de servicii pentru oameni în vârstă precum repararea bicicletelor, spălarea maşinilor, cumpărături)
(Elevii şi elevele chestionează reprezentanţii partidelor, administraţiei şi diferitelor organizaţii cu privire la contribuţia acestora la sprijinirea/respectarea drepturilor omului. Ei elaborează propuneri, pe care le înmânează acestora. După un timp, întreabă ce s-a întâmplat cu aceste propuneri) [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
După realizarea unui proiect şcolar pe tema drepturilor omului este bine ca rezultatele să fie făcute publice cel puţin la nivel de şcoală. Projektbüro Minden a formulat câteva propuneri despre modul în care ar putea fi prezentate aceste rezultate:
[începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
Propunerea noastră ar fi ca dumneavostră să alegeţi un domeniu din oferta D@dalos pe tema drepturilor omului (sugestii şi posibile ipoteze găsiţi în capitolul precedent) şi să creaţi împreună cu elevii o pagină de Internet (cu texte, imagini, rapoarte asupra unor experienţe, relatări ale martorilor oculari, situaţia la faţa locului, etc.). Această "gazetă de perete electronică" va putea fi publicată mai apoi pe serverul educaţional D@dalos (Contact). [începutul paginii] [înapoi la Cuprins] Mai multe propuneri şi idei pentru cursul dumneavoastră am extras din mapa de acţiune a Projektbüro Minden intitulată „Declaraţia Universală a Drepturilor Omului – 50 de ani”:
[începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
(de Wolfgang Emer, Oberstufenkolleg Bielefeld)
[începutul paginii] [înapoi la Cuprins] Proclamarea Declaraţiei Drepturilor Omului şi ale Cetăţenilor, la 26.08.1789, a venit după dispute vehemente ce au încinse spiritele în Adunarea Naţională Franceză. Aceste dispute au însoţit însă şi pe mai departe discuţiile privind valorile şi obiectivele politice, ele făcându-se resimţite chiar şi în procesul de elaborare al Declaraţiei Universale ONU a Drepturilor Omului. Toate acestea sunt până la urmă atitudini menite de a proteja puterea elitelor şi expresie a scepticismului acestora faţă de popor. De abia printr-un proces istoric de durată aceste drepturi au putut fi extinse şi asupra păturilor inferioare. „Ce poate să fie Constituţia pentru noi, dacă noi nu suntem nimic pentru ea”, strigau muncitorii englezi la începutul veacului trecut. [începutul paginii] [înapoi la Cuprins] În acest sens scria de curând şi Jürgen Habermas: „Drepturile aparent identice au fost extinse doar treptat asupra grupurilor oprimate, marginalizate şi excluse. Abia după lupte politice purtate cu tenacitate membrii acestor grupe - muncitori, femei şi evrei, ţiganii, homosexuali şi azilanţi - au fost recunoscuţi ca ‚oameni’ cu drepturi egale. Impulsurile individuale ale emancipării permit recunoaşterea funcţiunii ideologice, pe care o îndepliniseră drepturile omului până la acea vreme. De fiecare dată, pretenţia egalitaristă a servit valorilor generale şi includerii, ascunzând tratarea de fapt inegală a celor tacit excluşi" ("Frankfurter Rundschau", 04.02.1997). Acest proces, care a condus la instaurarea drepturilor omului şi a ideii egalităţii principiale a oamenilor, a început din punct de vedere istoric în timpul Renaşterii. El a fost şi mai este deseori denaturat, dar însoţeşte ca instanţă critică scena poltică de acum şi din viitor. [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
Jocul de roluri poate fi folosit ca introducere (sau aprofundare) la predarea drepturile omului, stimulând formularea de întrebări care să conducă spre o serie de lecţii istorice (Revoluţia Franceză şi dezvoltarea ulterioară) sau comparative (drepturile atunci şi acum). [începutul paginii] [înapoi la Cuprins] „Pentru” sau „contra” Declaraţiei Drepturilor Omului: Răspunsurile membrilor Adunării Naţionale la întrebarea: este sau nu necesară o declaraţie a drepturilor omului? (în şedinţa din 1.08.1789): Target: „Drepturile omului nu sunt suficient de cunoscute, noi trebuie să le facem mai cunoscute. Cred că aceste cunoştinţe , departe de a fi periculoase, nu pot fi decât folositoare. Dacă strămoşii noştri ar fi făcut ceea ce vrem noi să facem acum, dacă ar fi fost atât de învăţaţi, cum suntem noi acum, dacă ar fi îngrădit prin lucruri pozitive despotismul excesiv, nu am mai fi ajuns astăzi acolo unde suntem. Prin turnarea Declaraţiei în bronz, trebuie să vindecăm greşelile constituţiei noastre şi să prevenim ca acestea să apară din nou în lumea de mâine." [începutul paginii] [înapoi la Cuprins] Graf Castellane: „Priviţi suprafaţa globului nostru pământesc şi vă veţi cutremura împreună cu mine atunci când veţi vedea cât de puţine naţiuni şi-au apărat drepturile lor întru totul. Ei au apărat numai câteva idei, câteva resturi de libertate. Să nu mai vorbim de Asia sau de nefericiţii africani, care trebuie să îndure în Indiile de Vest o sclavie mult mai cumplită decât în propria lor ţară, fără, spun, să părăsim Europa, nu vedem şi aici popoare întregi, care sunt tratate ca proprietatea câtorva stăpâni, nu vedem, că toate acestea îşi închipuie că sunt datoare să se supună unor legi făcute de despoţi, dar cărora ei nu se supun? Chiar şi în Anglia, această insulă renumită pentru că pare să fi apărat focul sacru al libertăţii, nu există oare şi acolo abuzuri care ar putea dispare, dacă drepturile omului ar fi mai bine cunoscute?" Malouet: „În acest moment guvernământul Franţei nu are putere şi nici mijloace, autoritatea i s-a restrâns, judecătoriile nu mai au nici o activitate; doar poporul este în mişcare. Nu se mai colectează impozite, cheltuielile cresc, veniturile scad; toate obligaţiile împovărătoare par nedrepte. În aceste împrejurări, o declaraţie clară a principiilor generale şi necesare ale libertăţii naturale şi egalităţii poate face ca lucrurile să se rezolve." [începutul paginii] [înapoi la Cuprins] Delandines: „O declaraţie nelimitată a drepturilor ar fi adoptată cu lăcomie de către popor, căruia i-ar reda egalitatea şi libertatea înnăscută; dar va putea înţelege oare poporul că egalitatea originară nu este din păcate decât o pură ficţiune filosofică, care este imediat ocultată atunci când pe lângă un prunc tocmai născut vine pe lume un alt copil, mai puternic şi spiritual mai bine înzestrat? Va putea poporul înţelege că libertatea, chiar dacă este o fiică a naturii, stă sub semnul protecţiei legilor pozitive şi nu înseamnă să faci tot ce vrei şi îţi place, în dauna altei persoane? Egalitatea şi libertatea sunt în ordinea naturală o parte a moştenirii fiecărui individ, dar în ordinea de stat fiecare trebuie să jertfească ceva din partea lui pentru a asigura egalitatea şi libertatea reciprocă… Ne apărăm de faptul de a nimici cu o singură lovitură un baraj ridicat în decursul secolelor, fără a ne proteja în faţa curentului pe care torentul dezlănţuit l-ar putea întinde mai mult decât am prevăzut, toate acestea ducând la dezastru." [începutul paginii] [înapoi la Cuprins] Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului de la 26.08.1789: „Reprezentanţii poporului francez, constituiţi în Adunare Naţională, considerând că ignorarea, nesocotirea sau dispreţuirea drepturilor omului sunt singurele cauze ale nefericirii publice şi ale corupţiei guvernelor, au hotărât să expună într-o declaraţie solemnă drepturile naturale, inalienabile şi sacre ale omului, astfel ca această declaraţie, mereu prezentă înaintea tuturor membrilor societăţii, să le reamintească fără încetare drepturile şi îndatoririle lor; iar actele puterii legislative şi ale puterii executive, putând fi în orice moment comparate cu scopul oricărei instituţii politice, să fie mai respectate, iar doleanţele cetăţenilor, bazate de acum înainte pe principii simple şi incontestabile, să tindă întotdeauna la respectarea Constituţiei şi a fericirii tuturor." [Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului se află la secţiunea "Documente"] [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
(UNICEF) Înainte de a planifica acţiuni împreună cu copiii, ar trebui să hotărâţi împreună cu aceştia ce teme, respectiv ce probleme sunt interesante pentru ei. Puteţi lucra de exemplu pe baza unui text prelucrat al Convenţiei Drepturilor Copilului (vezi secţiunea "Documente") sau pe baza unor scheme care ilustrează aceste drepturi (vezi şi Schema "Drepturile Copilului"). Elevii împărţiţi în grupe mici trebuie să selecteze 9 articole pe care le consideră mai importante, să rezume fiecare articol pe câte o fişă şi să le ordoneze conform următoarei scări valorice (unde 1 reprezintă prioritatea principală). [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
Etapa 1:
Tinerii trebuie stimulaţi să îşi
imagineze diferite moduri în care s-ar putea implica activ. În cadrul unui
brainstorming trebuie să dezvoltaţi idei pentru posibile acţiuni
privind problemele pe care le-aţi definit în prealabil ca fiind foarte
importante. Copiilor trebuie să le fie foarte clar care probleme sunt
prioritare în mediul lor. [începutul paginii] [înapoi la Cuprins] Etapa 2: După ce au fost înregistrate toate propunerile, parcurgeţi lista împreună cu grupele de lucru şi faceţi o evaluare. Unele propuneri sunt din start irealizabile. Etapa 3: Discutaţi cu copiii despre problemele pe care le pot întâmpina, despre timpul de care au nevoie, despre mijloacele financiare sau despre alte mijloace logistice sau despre eventualele pericolele, rezistenţa de întâmpinat din partea autorităţilor. Etapa 4: Alegeţi acel proiect care pare cel mai uşor de realizat. [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
Alcătuiţi împreună cu elevii dumneavoastră o expoziţie cu fotografii, texte, documente, etc. despre drepturile copilului. Materiale pentru această expoziţie găsiţi pe D@dalos (Tema de aprofundare "Drepturile copilului") şi pe paginile de Internet prezentate şi recomandate de acest server educaţional pe Lista de link-uri cu privire la tema "Drepturile Omului" şi pe Lista de link-uri cu privire la tema "Drepturile Copilului". Puteţi, de exemplu, să organizaţi expoziţia în funcţie de anumite articole din Convenţia cu privire la drepturile copilului. Puteţi ilustra textul articolelor din fiecare secţiune cu fotografii ce documentează aplicarea defectuoasă a drepturilor copilului. Este deosebit de important să punctaţi cauzele încălcării drepturilor copilului (sărăcie, război, expulzări, etc.). Prezentaţi expoziţia în şcoală sau într-o clădire publică, invitaţi presa, realizaţi o documentaţie a expoziţiei şi trimiteţi-ne material pe care să îl putem mai apoi publica pe serverul nostru educaţional (Contact). [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
(Bielefelder Projektgruppe) Printre provocările centrale ale secolului XXI se numără aplicarea reală a drepturilor omului la nivel mondial. Pentru primul an al noului secolul şi mileniu, anul 2001, trebuie alcătuit un calendar cu scopul de a menţine trează conştiinţa drepturilor omului şi să le "transporte" în noul mileniu.
[începutul paginii] [înapoi la Cuprins] Exemplu: Se
pot cita primele două paragrafe din articolul 23 al
Declaraţiei Drepturilor Omului (despre dreptul la muncă şi
salarizare egală): „Orice persoana are dreptul la
munca, la libera alegere a muncii sale, la condiţii
echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la
ocrotirea împotriva şomajului. Toţi oamenii, fără nici o
discriminare, au dreptul la salariu egal pentru muncă egală.” Comentariul poate face referiri la o comparaţie
cu realitatea, la cât de ridicată este rata şomajului în ţară,
care sunt prognozele de dezvoltare şi ce măsuri politice pot fi
adoptate (inclusiv pe plan mondial) împotriva şomajului. Se vor face referiri la faptul că practica
salarizării inegale se menţine în continuare pe plan mondial; acest
lucru poate fi demonstrat pe baza comparaţiei dintre salariile bărbaţilor
şi femeilor. [începutul paginii] [înapoi la Cuprins]
|
|
Teme:
Drepturile omului I
Personalităţi I Democraţie I
Partide
I Europa I
Globalizare
I
Naţiunile Unite
I Durabilitate
|
