|




| | Cursul 5: Problemele
democraţiei
 |
În cursurile precedente am
văzut că democraţia nu este ca un aparat care - odată
băgat în priză - va funcţiona non-stop şi fără
probleme. Democraţia are la bază nişte premise care
trebuie recreate în permanenţă. Ea se află mereu în
pericolul de a se îndepărta de idealul democratic. |
Pe scurt: democraţia nu este o stare, ci o
sarcină permanentă. La succesul ei contribuie instituţii şi
proceduri dar mai ales anganjamentul cetăţenilor. În acest curs final
vom vorbi despre unele dintre problemele cu care se confruntă astăzi
democraţia.
 |
Textul 1
are ca subiect viitorul democraţiei.
Aici vă este prezentat un bilanţ al succeselor şi al
pericolelor la care a fost expusă democraţia pe parcursul
secolului XX, precum şi un fragment cu privire la problema
"expertocraţiei", alături de o listă cu
simptomele de criză ale prezentului.
|
 |
Textul 2
este dedicat problemei animozităţii
faţă de politică. Pornind de la modelul
familiei care se uită la televizor, însoţitor permanent pe
parcursul întregului complex tematic "Democraţie", vom
arăta cum se poate ajunge la atitudinea de "politică -
nu, mulţumesc!".
|
 |
În textul 3
este vorba despre regula decizională fundamentală, şi
anume de principiul majorităţii.
Două scurte texte indică premisele şi problemele ale
acestui principiu.
|
 |
În
textul 4 sunt
discutate perspectivele
democraţiei pentru secolul XXI, pornind de la tezele lui
Tocqueville şi ale lui Bryce. Vom vorbi aici atât despre problema
democraţiei media cât şi despre cea a democraţiei "fără
concurenţă" apărute de pe urma căderii
alternativei socialiste.
|
[începutul
paginii]
|