Bruges a fost unul dintre cele mai importante oraşe ale evului mediu. În cadrul aceastei teme de aprofundare vă vom prezenta acest centru economic şi cultural şi vom vedea în ce măsură era prezentă democraţia în acest oraş medieval. În textul următor ne vom concentra atenţia asupra unor aspecte economice şi culturale. Capitolul Cât de liber te face aerul de la oraş este dedicat dimensiunii politice.

[începutul paginii]

"În epoca lui Jan van Eyck (...) şi a lui Hans Memling (...), Bruges a fost fără îndoială unul dintre cele mai frumoase oraşe ale lumii" [Hippolyte Fierens-Gevaert, 1901].

Piaţa Mare, centrul vechiului Bruges este punctul de plecare în itinerariile turistice, chiar dacă odinioară aceasta se afla la intrarea în oraş. Pe Wollestraat şi Oude Burg se afla în trecut "Oude Stehen", prima prefectură flamandă, în faţa căreia s-a format repede şi un punct comercial. Cetatea fusese înălţată încă din secolul al IX-lea, dincolo de Reie. Localitatea Bryggia (loc de debarcare) a crescut în jurul Bisericii Salvator în secolul al XI-lea, iar reşedinţa contelui atrăgea din ce în ce mai mulţi oameni, printre care nenumăraţi negustori. Râul Reie curgea prin oraş dinspre sud, formând un cot la piaţa van Eyck şi mai departe, spre nord-est în fiordul Zwyn — condiţii propice pentru dezvoltarea negoţului. Canalele navigabile care porneau din râu — fortificate cu metereze şi ziduri — serveau şi transportului.

Piaţa Mare este înconjurată de hale: depozite şi hale comerciale aliniate în jurul unei curţi interioare dreptunghiulare, construite din piatră în secolele XIII-XIV. Sub arcadele exterioare se aflau magazine şi tarabe. Clădirea Belfried, înaltă de 108 m a fost construită de oameni plini de încredere în sine, fiind un simbol al bogăţiei, puterii şi libertăţii Bruges-ului medieval. Arhivele de la etajul doi adăposteau documente care atestau independenţa oraşului. Clopotele din turn îi chemau pe locuitori să se adune atunci când de la balconul de deasupra intrării erau se anunţau legile.

[începutul paginii]

Clădirea Belfried este şi un simbol al centrului comercial internaţional de odinioară, centru concurat numai de Ypres şi de Veneţia. Vasele Hansei şi ale marilor case comerciale italiene îşi lăsau ancora în portul din Bruges. Acest oraş era locul de desfacere pentru lâna englezească care era prelucrată în Flandra şi exportată apoi mai departe, pentru comerţul de sare şi blănuri, dar şi pentru negoţul italienesc cu condimente. Până în 1787, pe partea de est a pieţei se afla - în locul administraţiei provinciei şi a clădirii poştei - aşa numita 'Waterhalle' de peste Reie; aici se descărcau vasele, aici se depozitau şi comercializau produsele. Unele din casele patricienilor din piaţă există încă din secolul XVI. La Kranenburg a fost ţinut prizonier de către cetăţenii răsculaţi pentru  câteva zile în 1488 arhiducele Maximilian. Din acest loc, locuitorii oraşului  - burghezi şi nobili deopotrivă - priveau turnirele şi spectacolele din piaţă.

Odată cu creşterea şi organizarea oraşului s-au format cartiere separate: în jurul pieţei şi a cetăţii se înălţau somptuoasele case ale majores şi ale breslelor, în jurul bisericilor St. Gillis şi St. Salvator, casele mai simple ale meşteşugarilor. La nordul Pieţii Mari se afla unul din cele mai importante cartiere ale oraşului, care cuprindea casele negustorilor din treizeci şi patru de naţiuni. În apropiere se află Vlamingstraat der Kranplein. Aici coborau de pe vase vizitatorii, aici erau descărcate cu ajutorul unei macarale mari din lemn produsele voluminoase. În van-Eyck-Plein de astăzi, aceste mărfuri erau vămuite. Clădirea vămii (1477), cu bogat decoratul hol de intrare vorbeşte încă despre bunăstarea de care se bucura oraşul datorită privilegiilor vamale. Şi clădirea învecinată, care a aparţinut odată breslei hamalilor, una dintre cele mai înguste clădiri din oraş, este o bijuterie. Vizavi se află clubul reconstruit al "poorters", al negustorilor înstăriţi din Bruges, care adăposteşte astăzi arhivele oraşului.

[începutul paginii]

În apropierea vechiului Woensdagsmarkt ("târgul de miercuri") se afla clădirea Hansei , aşa numita Oosterlingenhuis (1442), construită de oraş pentru comercianţii germani. Între Vlamingstraat şi St. Jakob se aflau mai ales clădirile comerciale ale italienilor. Astăzi nu se mai află decât puţine clădiri care amintesc de comerţul internaţional de odinioară: clădirea genovezilor de pe Vlamingstraat, cu magazin la subsol şi sală de festivităţi îndărătul unor ferestre înalte de la sfârşitul secolului XIV; de cealaltă parte, clădirea comercială a Republicii Florenţa. Acest loc, unde-şi aveau sediile şi veneţienii şi catalanii, purta încă din faza de planificare din secolul al XVI-lea numele de 'Byrsa Brugensis' (Bursa de la Bruges). În faţa casei familiei van der Beurze se afla punctul de întâlnire de afaceri a negustorilor, prima bursă. La Antwerp, oraşul care a continuat faima comercială a oraşului Bruges, exista încă din 1531 o clădire a bursei (...).

[din: Landeszentrale für politische Bildung Baden-Württemberg, Zeitschrift Deutschland und Europa, Ausgabe 1/1998 "Flandern"]

Artişti celebri din Bruges 

Jan van Eyck

pictor olandez, născut în jurul anului 1390 la Maaseyck, înmormântat în 1441 la Bruges  (...).

[din: Bertelsmann Discovery Lexikon 1997]

Hans Memling

pictor germano-olandez, născut în jurul anului 1433 în Seligenstadt bei Aschaffenburg, mort în 1494 la Bruges; locuieşte la Bruges din 1466. Stilul lui Memling este demn şi simplu, dovedind astfel influenţele patriei sale renane. Cele mai bune dintre picturile sale păstrate sunt portrete şi reprezentări ale Madonei pe tron. Cea mai importantă operă: triptic reprezentând Judecata de Apoi, realizat în 1470–1473, Gdansk, biserica Sf. Maria.

[din: Bertelsmann Discovery Lexikon 1997]

[începutul paginii]

Teme:  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode