|
|
|
|
În ce constau dificultăţile? "Conţinuturile politice [sunt] de regulă atât de cuprinzătoare, complexe şi pline de diverse aspecte, şi [conţin] atâţia factori, încât nu pot fi tratate aproape niciodată în totalitate la ora de curs. Cu toate acestea, profesorii manifestă din ce în ce mai mult tendinţa de a încerca măcar să tindă spre această totalitate şi de a-şi concepe ora într-un mod enciclopedic. Această tendinţă se justifică prin concepţia lor asupra faptului că totul este important şi că nimic nu poate fi lăsat deoparte. Cu toate că această atitudine este de înţeles, practica a demonstrat faptul că prin aceasta nu se ajunge decât la adăugarea unei materii suplimentare nestructurate. Atât profesorii, cât şi elevii sunt prinşi în pânza prea complexă a materiei predate, iar substanţa politică se pierde astfel în mare măsură. Ora de politică se rezumă astfel la a intermedia simple dictoane, reuşind să promoveze exerciţiul memoriei de scurtă durată a elevilor, dar nepunând în mişcare şi procesele de învăţare în domeniul politic. Efectele politice ale unei asemenea ore nu vor fi astfel decât minime." [trad. din: "Politikdidaktik kurzgefasst. Planungsfragen für den Politikunterricht"-"Didactică politică pe scurt. Probleme de planificare a orei de politică", ed. Bundeszentrale für politische Bildung, vol. 326, Bonn 1994, p. 47] Ce scopuri vizează perspectiva didactică? "Politica nu va putea deveni materie de curs decât în momentul în care se vor putea pune accente, dincolo de multitudinea de fapte, informaţii şi aspecte, eliberând astfel elementele definitorii ale politicului. Profesorii vor putea, la rândul lor, pune aceste accente în mod calculat şi conştient, prin simpla elaborare a unei perspective didactice. Iar această perspectivă didactică va cuprinde la rândul ei intenţia pedagogică, care stă la baza orei de curs, şi obiectivele, care trebuie realizate odată cu ora de curs ce urmează a fi planificată. (...) Perspectiva didactică în cadrul orei de politică nu reprezintă altceva decât interconectarea conştientă a conţinuturilor cu obiectivele." [trad. din: "Politikdidaktik kurzgefasst. Planungsfragen für den Politikunterricht", ed. Bundeszentrale für politische Bildung, vol. 326, Bonn 1994, p. 47-49] Cum se alege perspectiva didactică? "Perspectiva didactică se elaborează în primul rând pe baza obiectului de studiu. Ea trebuie să facă referire la un aspect politic central al complexului problematic studiat(...). Având însă în vedere caracterului dublu al perspectivelor didactice, acestea nu trebuie să vizeze doar cadrul ştiinţific, ele trebuie să contribuie şi la realizarea obiectivelor exprimate în ora de politică (...). În cazul în care profesorii s-au decis ce perspectivă didactică să abordeze, atunci ei vor şti ce doresc să obţină de la elevii lor prin ora de curs pe care urmează să o predea şi pe ce anume au hotărât să pună accentul. Perspectiva didactică este însă gândită strict pentru uzul profesorilor. Elevii nu intră într-un contact direct cu aceasta, ea fiindu-le mijlocită în mod indirect, prin intermediul temei abordate, prezentată la începutul orei sau propusă spre pregătire proprie în vederea următoarei ore de curs. Profesorii mai au astfel o sarcină, după ce s-au decis asupra perspectivei didactice, şi anume cea de a scoate din aceasta o temă pe care să o predea la ora de curs. Tema devine astfel un punct culminant, precum şi o reformulare pe înţelesul elevilor a perspectivei didactice." [vezi Curs 4: Formularea temei] [trad. din: "Politikdidaktik kurzgefasst. Planungsfragen für den Politikunterricht", ed. Bundeszentrale für politische Bildung, vol. 326, Bonn 1994, p. 51, 52, 64] Afectare şi importanţă - elemente fundamentale în alegerea perspectivei didactice "Profesorii ar trebui să se oprească, în alegerea perspectivei didactice pentru ora de politică planificată, şi asupra unor categorii didactice precum importanţa şi modul în care se pot simţi afectaţi elevii. Afectarea este o categorie care pune accent pe individ, adică, în cazul orei de politică, pe elev. Acest mod individual de a se simţi afectat poate apărea din cele mai diverse motive.
În cazul în care elevii se simt afectaţi de vreuna din aceste probleme, ei se vor deschide mai curând pentru un anumită aspect sau problemă, decât dacă acestea i-ar fi străine sau dacă ele i s-ar părea nesemnificative în raport cu propria situaţie şi perspectivă asupra vieţii. La categoria afectare nu este vizată doar această perspectivă motivaţională, este vorba aici şi despre cum poate fi micşorată distanţa dintre experienţele personale ale elevilor şi politică, şi despre ce posibilităţi pot fi exploatate pentru a "descoperi macro-cosmosul în micro-cosmos". Această consideraţie denotă însă necesitatea de a ne întoarce la problema afectării subiective a elevilor, concentrându-ne asupra înţelesului unei anumite probleme pentru prezentul şi viitorul nostru imediat. Categoria importanţă se referă astfel la greutatea unei probleme de ordin politic în cadrul grupărilor sociale, al societăţii ca întreg, sau al omenirii în general. Ora de politică are astfel menirea de a lărgi orizontul elevilor, de la afectarea subiectivă şi până la problema însemnătăţii acesteia pentru alte persoane, pentru societate, pentru omenire sau chiar în ordine inversă, de la importanţa unui eveniment, care nu este încă nici măcar prezent în conştiinţa elevilor, şi până la atingerea unui grad personal de afectare, extrapolare la nivelul unei situaţii concrete prin care au trecut ei înşişi." [trad. din: "Politikdidaktik kurzgefasst. Planungsfragen für den Politikunterricht", ed. Centrala federală pentru educaţie politică, vol. 326, Bonn 1994, p. 58, 59] Exemple
[ex. 1-3 trad. din: "Politikdidaktik kurzgefasst. Planungsfragen für den Politikunterricht", ed. Bundeszentrale für politische Bildung, vol. 326, Bonn 1994, p. 67]
[Autor: Ragnar Müller] |
|
Teme:
Drepturile omului I Personalităţi
I Democraţie
I Partide I
Europa I
Globalizare
I Naţiunile Unite
I Durabilitate
|