|
|
|
|
Sarcini şi obiective ale educaţiei politice Din complexul tematic "Democraţie" am reţinut ideea esenţială că democraţia nu este o maşinărie care - odată asamblată şi pusă în mişcare - funcţionează de la sine. Democraţia este mai curând un proces, căruia îi trebuie insuflat în permanenţă viaţă. De aceea el vizează mai ales cetăţenii activi. Astfel, cetăţeanul cu conştiinţă politică reprezintă obiectivul supraordonat şi de durată al educaţiei politice democratice. Obiectivul ei este de a trezi interesul pentru politică şi de a crea premisele necesare pentru ca elevii să devină cetăţeni cu conştiinţă politică, încercând să îi ajute pe aceştia să fie capabili să elaboreze analize politice şi să formuleze judecăţi politice la nivel individual. Pentru toate acestea sunt însă necesare şi unele cunoştinţe de bază. De aceea, o altă sarcină a educaţiei politice este de a face cunoscut "abecedarul" politic. Ceea ce sunt literele pentru orele de limbă, sunt conceptele fundamentale democraţie, divizarea puterilor, alegerile, partidele, pacea, puterea etc. pentru ora de politică. "Unul din obiectivele fundamentale ale învăţământului politic este de a trezi interesul pentru politică în rândul elevilor şi de a facilita accesul acestora la înţelegerea contextelor de ordin politic" (trad. din "Politikdidaktik kurzgefasst"-"Didactica politică pe scurt", ed. Bundeszentrale für politische Bildung, Bonn 1994, p. 17). Dar educaţia politică democratică nu se opreşte doar la furnizarea conceptelor de bază - ea este fundamentul fără de care celelalte obiective ale învăţământului politic ar fi de neconceput. Pentru că cei care nu cunosc sistemul politic, care nu înţeleg funcţiile şi contextele, nu pot face uz nici de propriile şanse de participare, iar acestora le va lipsi competenţa pentru democraţie (vezi textul de mai jos), ei vor fi cetăţeni fără conştiinţă politică. Din cele spuse până acum rezultă o serie de obiective, care derivă unele din altele. În următoarea schemă se încearcă o prezentare mai facilă a acestora:
"Prin competenţa cognitivă se înţelege necesitatea acumulării unui anumit nivel de cunoştinţe şi capacitatea de a învăţa, unde prin cunoştinţe înţelegem ordinea instituţională a sistemului politic, contextele funcţionale din cadrul acestui sistem şi până la interdependenţele sale cu politica şi economia mondială. Cetăţenii trebuie să dispună însă şi de cunoştinţe obiective cu privire la deciziile politice actuale. Competenţele procedurale sunt cunoştinţe şi capacităţi necesare pentru a putea conştientiza posibilităţile de influenţare politică şi şansele de participare. Cetăţenii trebuie, în acest scop, să aibă cunoştinţă de procedurile administrative şi juridice. Ei trebuie să dispună de capacităţi strategice, pentru a-şi putea astfel realiza obiectivele proprii sau scopurile generale considerate ca fiind corecte. Competenţele habituale sunt atitudini - sau, în termeni tradiţionali - virtuţi, cu care cetăţenii trebuie să contribuie în societate pentru a-i asigura supravieţuirea. Acestea trebuie să fie puternic înrădăcinate afectiv, pentru a putea motiva orice acţiune întreprinsă. Democraţiile moderne sunt extrem de pretenţioase în ceea ce priveşte aşteptările habituale. Comunităţile, ca parte dintr-un stat, trebuie să se supună legii şi să demonstreze spirit de sacrificiu, pentru a putea proteja societatea în faţa ameninţărilor din exterior. Ca societăţi liberale, ele au nevoie de corectitudine şi de toleranţă în ceea ce priveşte problemele de ordin ideologic. Ca societăţi democratice, ele depind de gradul de participare, care trebuie să fie - pe cât se poate - raţional, responsabil şi regulat. În funcţia lor socială, ele nu pot exista fără spiritul social al dreptăţii şi fără solidaritate." [trad. din: Joachim Detjen, "Die Demokratiekompetenz der Bürger. Herausforderung für die politische Bildung"-"Competenţa pentru democraţie a cetăţenilor. O provocare pentru educaţia politică", în: "Aus Politik und Zeitgeschichte" vol. 25/2000, ed. Bundeszentrale für politische Bildung, p. 12-13] [Autor: Ragnar Müller] |
|
Teme:
Drepturile omului I Personalităţi
I Democraţie
I Partide I
Europa I
Globalizare
I Naţiunile Unite
I Durabilitate
|
