"Aceste probleme se referă la obiectivele concrete ale învăţământului politic, la legitimarea acestuia, la conţinuturile didactice şi la motivaţia alegerii acestora, la premisele sociale, instituţionale şi individuale precum şi la organizarea procesului didactic, adică la alegerea metodelor şi mijloacelor, a formelor de lucru şi de interacţiune. Deciziile pe care profesorii trebuie să le ia mereu când îşi planifică ora de curs, deşi se află la nivele diferite, se află într-o legătură foarte strânsă, ele condiţionându-se reciproc. Ele aduc în discuţie atât elemente din discursul politico-didactic, cât şi rezultatele la care au ajuns ştiinţele politice şi celelalte ştiinţe sociale.

Următorul catalog de întrebări nu trebuie înţeles ca o "reţetă" în organizarea orei de curs. În ciuda ingredientelor recomandate, la final nu ni se oferă o unitate didactică completă şi nici nu ni se asigură succesul orei de curs. Aceste întrebări sunt mai mult un instrument de verificare, cu al cărui ajutor profesorii pot vedea dacă nu cumva, în decursul planificării, au trecut cu vederea vreun aspect important, sau dacă au tratat vreo problemă însemnată cu prea puţină atenţie. Catalogul de întrebări nu este în nici un caz complet, iar baza pe care a fost creat nu este o teorie sau un concept didactic sau ştiinţific, ci problemele care  apar în practica pedagogică, care au condus la formularea acestor întrebări. (...)

Întrebările au fost structurate pe trei nivele diferite ale planificării orei de curs şi aranjate pe cât s-a putut într-o structură logică. Din toate acestea s-ar putea crea impresia că planificarea orei de curs este un proces aditiv, unde întrebările se află într-o ordine prestabilită, care trebuie păstrată. Aceasta este o interpretare greşită, care ar da la o parte un element important în planificarea orei de curs. Pentru că planificarea orei nu este în nici un caz un proces de gândire liniar, ci dimpotrivă, unul circular. Iar acest lucru presupune următoarele: în primul rând, începutul procesului de planificare nu este stabilit. Profesorii îşi pot începe planificarea pornind practic de la oricare dintre întrebări, trebuind totuşi să aibă în vedere pe parcursul acestui proces toate întrebările prezentate şi să fie capabili să ia deciziile corespunzătoare. În al doilea rând, toate întrebările cu privire la planificarea orei se află într-o strânsă relaţie de interdependenţă. Aceasta înseamnă că decizia luată în sensul rezolvării unei probleme va avea repercusiuni asupra tuturor celorlalte decizii. Este astfel necesar să aranjăm şi să corectăm toate deciziile luate până când acestea se vor potrivi unele cu celelalte."

[trad. din: "Politikdidaktik kurzgefasst. Planungsfragen für den Politikunterricht"-"Didactică politică pe scurt. Probleme de planificare a orei de politică", ed. Bundeszentrale für politische Bildung, vol. 326, Bonn 1994; p. 9-11]

[începutul paginii]