Cursul 5
sus Cursul 2 Cursul 3 Cursul 4 Cursul 5

 

Globalizare
Dezvoltare
Dreptate

 


 

Durabilitate

Cursul 5: Ce probleme există pe calea către o dezvoltare durabilă?

În cursul 1 am văzut că durabilitatea este un concept pretenţios, pentru că revendică modificări fundamentale la toate nivelele: politic, social şi economic. Cursul 2 a arătat ce poate face fiecare dintre noi pentru a contribui la impunerea durabilităţii. În cursul v-am prezentat cel mai de succes model de transpunere a conceptului de durabilitate, Agenda 21, respectiv Agenda 21 locală. Cursul 4 s-a deservit de un exemplu, cea mai urgentă problemă globală, schimbarea climatică.

În cursul 5, de final, vă vom prezenta pe scurt unele probleme ce au apărut pe calea spre o dezvoltare durabilă. Aceste probleme sunt de natură principială. Pentru că nu ajunge să continuăm să facem ceea ce am făcut până acum, trebuie să schimbăm câte ceva. Mai mult, întreaga "reţea de transport", la fel şi "locomotiva" trebuie schimbate.

Premisele în acest sens nu sunt însă cele mai ideale: în timp ce în anii 80 discuţia privind problemele de mediu (vezi catastrofele de la Seveso, Bhopal, Cernobâl, Basel) se aflau în fruntea agendei internaţionale, atingând puncte culminante în 1992, la "summitul mondial" de la Rio de Janeiro (vezi pagina Cronologie), dezbaterea privind globalizarea a câştigat teren abia de la mijlocul anilor 90:

"Un bilanţ lipsit de orice iluzii trebuie să aibă în vedere faptul că discursul durabilităţii a fost acoperit foarte repede după Rio de către promisiunile şi istoriile de succes ale globalizării. Acestea au predominat şi mai predomină încă peste tot în lume în mentalitatea întreprinderilor şi guvernelor (...).

De curând însă, ele au intrat în focurile unor critici aprinse. Ideea dreptăţii sociale şi globale câştigă din nou teren. Totodată, în societate a devenit din nou populară şi eficientă din punct de vedere politic ideologia 'redutelor'.

Piedici în calea adoptării unui comportament ecologic
 

bullet

Probleme la nivelul conştientizării: problemele de mediu nu pot fi aflate în mod direct

bullet

Probleme la nivelul informării: relaţiile cauzale sunt greu de realizat

bullet

Probleme la nivelul emoţional: temeri, suprimări, scuze

bullet

Probleme la nivelul mediatizării: lipsa informaţiilor şi imaginilor clare

bullet

Bariere antropologice: Civilizarea ecologică se află într-un conflict clar cu modelele elementare de comportament

bullet

Bariere socio-culturale: Comportamentul ecologic nu este decât cu greu compatibil cu valorile existente

bullet

Problema cauzată de pasarea responsabilităţilor: dilema socio-ecologică (Allmende-Klemme)

bullet

Problema privind perspectiva temporală: indivizii nu percep de regulă consecinţele unui comportament precaut.
 

[din: Horst Neumann, Agenda 21. Aspekte einer nachhaltigen Entwicklung; în: Politik & Unterricht 4/1999, p. 21]

Aceasta s-a amplificat odată cu unda de şoc provocată de atacurile teroriste din SUA, articulându-se prin revendicările susţinute privind separarea şi protecţia proprietăţii: Vreau ca măcar aici şi măcar astăzi  - şi poate şi mâine - toate să rămână aşa cum au fost, chiar dacă tot restul se duce de râpă în jurul meu. Atunci însă când pădurea tropicală va fi fost deja defrişată până la ultimul copac, când Golfstrom-ul va fi dispărut, când valurile de refugiaţi vor fi devenit de necontrolat, va fi prea târziu să declarăm că 'sustainable development' este probabil calea mai bună către securitate globală - şi individuală."

[din: Ulrich Grober, Konstruktives braucht Zeit. Über die langsame Entdeckung der Nachhaltigkeit; în: Aus Politik und Zeitgeschichte 31-32/2002, p. 6, versiunea online]

Economia de piaţă şi durabilitatea

Există argumente conform cărora durabilitatea şi capitalismul - cel puţin în forma sa curentă - sunt incompatibile în ceea ce priveşte obiectivele şi principiile care le conduc. În best-seller-ul său celebru, "Die Kunst des Liebens" ("Arta de a iubi") din anul 1956, specialistul în psihanaliză şi socio-psihologie, Erich Fromm, dă următorul diagnostic:



[Erich Fromm, 1900-1980]

"Capitalismul modern are nevoie de oameni care să funcţioneze, în număr mare, fără probleme, care să dorească să consume din ce în ce mai mult (...). El are nevoie de oameni, care să creadă despre sine că sunt liberi şi independenţi şi care să pretindă că, în ceea ce îi priveşte, nu există nici o autoritate care să îi conducă, nici un fel de principii şi nici o conştiinţă - şi care să fie gata, în ciuda acestui fapt, să se lase conduşi în a face lucrurile care se aşteaptă de la ei, şi care să se integreze fără probleme în maşinăria socială (...). Şi care ar fi rezultatul? Omul modern se înstrăinează de sine, de semenii săi şi de natură (...)". El "îşi surmontează ... disperarea inconştientă prin cultivarea propriilor plăceri (...), şi, în plus, prin plăcerea de a-şi putea cumpăra permanent lucruri noi, pe care să le înlocuiacă în curând cu altele (...). Caracterul nostru este astfel constituit, în a ne deschide în faţa acestor schimbări, în a achiziţiona lucruri, în a face comerţ şi a consuma. Absolut toate bunurile noastre - fie ele spirituale sau materiale - devin obiecte de schimb şi de consum."

[din: Erich Fromm, Die Kunst des Liebens, München 2000, p. 100-102]

Având în vedere punctul de cotitură în care ne aflăm, spre o dezvoltare durabilă, această analiză nu poate fi decât corectă. Pentru că, într-adevăr, gândirea noastră economică se bazează pe acelaşi slogan "mai repede, mai sus, mai departe, mai mult", pe încrederea, că toate problemele pot fi rezolvate prin creştere economică. Faţă de această atitudine, mai noile modele de bunăstare precum "mai încet, mai puţin, mai bine, mai frumos" de-abia răzbesc la suprafaţă (vezi "Viziunea unei epoci solare").

O schimbare de atitudine: De la teoria mecanistă...

În viziunea celebrului fizician Fritjof Capra, susţinător al ideologiei holistice, este necesară o schimbare fundamentală a principiilor şi valorilor mondiale. Această schimbare a fost deja iniţiată, dar nu a putut să se impună încă. În domeniul ştiinţelor, ea a fost declanşată de descoperirile epocale din fizica de la începutul secolului XX. În ceea ce priveşte societatea, Capra crede că mişcările ecologiste şi feministe de pe tot cuprinsul lumii vor juca un rol principal în această privinţă.

Problema principale pe calea spre o dezvoltare durabilă este, după Capra, faptul că ne ţinem cu dinţii de nişte principii depăşite, de o imagine mecanistă a vieţii, bazată pe fizica lui Newton. Capra descrie această paradigmă în lucrarea sa "The Turning Point" (1982) după cum urmează:



[Fritjof Capra,
www.fritjofcapra.net]

"Imaginea sau paradigma care pare acum să pălească încetul cu încetul, a predominat în cultura noastră vreme de mai multe secole, influenţând în tot acest timp întreaga lume. Ea cuprinde o serie de idei şi valori, printre care şi concepţia conform căreia universul ar fi un sistem mecanic, bazat pe o fundaţie pur materială; imaginea corpului omenesc ca o maşinărie; înţelegerea vieţii în societate ca o luptă permanentă pentru supravieţuire; încrederea într-un progres material nelimitat prin creşterea economică şi tehnică; şi - nu în ultimul rând! - credinţa că o societate, în care femeile sunt inferioare bărbaţilor la toate nivelele, se bazează pe o lege fundamentală a naturii. Toate aceste idei s-au dovedit a fi, în ultimele decenii, extrem de limitate, fiind astfel nevoie să fie reformulate într-un mod cu totul radical."

[din: Fritjof Capra, Wendezeit. Bausteine für ein neues Weltbild, prefaţă la ediţia germană, München 1991, p. IX]

... la teoria holistică

Această reformulare va trebui să urmeze o nouă paradigmă, ideologia holistă sau ecologistă. Capra mai foloseşte în acest sens şi termenul de "gândire sistemică": "În ştiinţele naturale, teoria sistemelor vii, dezvoltată în ultimele decenii, pune la dispoziţie cadrul ştiinţific ideal în vederea formulării noii gândiri ecologiste (...).

Sistemele vii sunt întreguri integrate, ale căror trăsături nu pot fi reduse la unităţi mai mici. În loc de elemente fundamentale, teoria sistemică se concentrează pe principiile fundamentale de organizare. Exemple în acest sens se regăsesc peste tot în natură. Fiecare organism - de la cea mai mică bacterie, la plante şi animale şi până la om - este un întreg integrat şi, astfel, un sistem viu. Aceleaşi aspecte se regăsesc şi la nivelul sistemelor sociale, de exemplu în familii sau comunităţi, la fel şi în sistemele ecologice, compuse dintr-un număr mare de organisme aflate într-o permanentă relaţie de reciprocitate cu materia ne-vie."

[din: Fritjof Capra, Wendezeit. Bausteine für ein neues Weltbild, prefaţă la ediţia germană, München 1991, p. X]


Centrală pentru această accepţiune sistemică este convingerea că întregul este întotdeauna altceva decât simpla sumă a părţilor sale. Conform acestei teorii, doar acele măsuri sunt acceptabile, care sunt şi durabile, adică care nu afectează sistemele vii. În acest sens, această nouă paradigmă ecologică constituie un fundament ideal pentru dezvoltarea durabilă. Schema de mai jos schiţează felul în care se vor schimba valorile ca urmare a aplicării acestei paradigme.




Alte secvenţe în cadrul cursului 5

bulletGlobalizarea şi The Tragedy of the Commons: Piaţa nu poate servi de una singură ca instrument de reglementare. Ea nu se îngrijeşte de protecţia mediului. Asta este treaba politicii. Totuşi multe probleme au luat proporţii globale, în timp ce politica se face în continuare aproape numai la nivel naţional ... [... mai multe]
 
bulletDezvoltarea, un concept dificil: Mulţi susţinători ai conceptului de durabilitate se plâng de faptul că nu se mai vorbeşte acum decât de "dezvoltarea durabilă". Dezvoltarea, cred ei, este un concept problematic ... [... mai multe]
 
bulletDreptatea şi durabilitatea sunt două concepte strâns angrenate. Conflictul nord-sud constituie o piedică serioasă în calea dezvoltării durabile. Aici joacă un rol important şi singura super-putere care mai există astăzi... [... mai multe]

 

"Este necesară dezvoltarea unei etici holistice, care să cuprindă întreaga creaţie, nu doar etica antropocentrică. De aceea trebuie să punem sub semnul întrebării bazele gândirii economice actuale."

[José Lutzenberger, precursorul Conferinţei de la Rio]

[Autor: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

TemeWeb 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, " Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.