|
| |
Golfstrom-ul
Oceanele
planetei noastre se află
într-o permanentă legătură datorită marilor sisteme de
curenţi. Aceşti curenţi marini sunt – alături de circulaţia
atmosferică - cel mai important factor pentru menţinerea temperaturii
globale. Ei sunt puşi în mişcare de diferenţele de temperatură
şi de conţinutul salin al mărilor.
Apa rece şi mai sărată se află la o mai mare adâncime,
având o densitate mai ridicată decât apa mai caldă, care are o
salinitate mai scăzută. Intervenţiile la nivelul temperaturii sau salinităţii
apei mărilor duc la schimbări ale curenţilor marini globali,
schimbări ce pot avea consecinţe imprevizibile.
[foto: Ministerul Federal
pentru Mediu, Protecţia Naturii şi Siguranţa Reactoarelor] |
Golfstrom-ul
– mai precis, o prelungire a Golfstrom-ului, Curentul Nord-atlantic –
transporta apă tropicală, caldă, din Golful Mexicului şi
până în nordul Europei. Acest lucru favorizează clima neobişnuit
de blândă a Europei occidentale şi de nord, atipică pentru
latitudinea geografică la care se găseşte ("Centrala
de apă caldă a Europei").
Apa de
suprafaţă, caldă, cu o temperatură de circa 100C
şi cu o salinitate ridicată din Golful Mexicului curge în Oceanul
Atlantic de Nord. Vânturile arctice reci o răcesc până la 30C.
Pe lângă acestea, o parte din apa mării îngheaţă
iarna, iar gheaţa conţine puţine săruri.
Apa mării care nu a îngheţat
este acum rece şi are un conţinut salin ridicat. De aceea, în
dreptul Groenlandei şi Islandei se scufundă la o adâncime de până
la 3000 m, ajungând chiar la fundul oceanului, curgând mai apoi ca apă
rece de adâncime înapoi spre sud. Cu cât este „produsă” mai multă
apă rece de adâncime, cu atât este „trasă” la suprafaţă,
înspre nord mai multă apă sărată.
.
Va ceda Golfstrom-ul?
Prin încălzirea
planetei se intensifică circuitul apei în aer. La tropice se evaporă
mai multă apă, care cade sub formă de precipitaţii în
latitudinile nordice. În plus, ca urmare a încălzirii planetei, gheaţa
arctică din Groenlanda şi din jurul acesteia se topeşte,
astfel încât iarna îngheaţă mai puţină apă marină. |
Toţi
aceşti
factori contribuie la scurgerea unei cantităţi tot mai mari de apă
dulce în Oceanul Atlantic de Nord. Apa de suprafaţă provenită
din zonele sudice este diluată, iar la un moment dat nu va mai fi destul de
rece şi de bogată în sare ca să mai poată coborî în adâncimi.
Iar atunci, nici apa de suprafaţă nu va mai curge în urma ei.
Curentul Nord-atlantic va ceda astfel, iar vremea în Europa se va răci în
mod sensibil.
Altfel
decât în filmul „The Day After Tomorrow” (vezi cursul
4),
specialiştii climatologi nu cred că se va ajunge totuşi la o eră
glaciară. De
asemenea, o schimbare radicală a regimului curenţilor marini nu este aşteptată
în cursul următoarelor decenii. Majoritatea specialiştilor din
domeniu consideră că acest pericol va apărea abia în a doua jumătate
a secolului XXI.
[Autoare: Dipl.Biol. Marietta Enss, Redactare: Ragnar Müller]
[începutul paginii]
|
