Cursul 4
sus Cursul 2 Cursul 3 Cursul 4 Cursul 5

 

Efectul de seră
Protectia climei
Politica climei
Cronologie
Golfstrom

 


 

Durabilitate

"Va deveni în tot cazul mai cald, întrebarea este doar când şi cât de cald."
[Peter Usher, meteorolog pe lângă Naţiunile Unite, 1986]

Cursul 4: Cum ne putem proteja clima?

Din păcate ne confruntăm cu o serie de probleme privind mediul, multe dintre acestea fiind strâns angrenate între ele. Însă pe departe cea mai importantă problemă este, aşa cum au arătat-o rezultatele unui sondaj din anul 2000, al cărui subiecţi au fost experţi în domeniu, schimbarea climei. De aceea, în cele ce urmează, ne vom concentra asupra acestui subiect, folosindu-ne de câteva exemple sugestive.




The Day After Tomorrow – doar o viziune horror?

În filmul "The Day After Tomorrow", producătorul şi regizorul Roland Emmerich ne spune povestea unui cercetător climatic, care - la fel ca tot restul lumii - este surprins de instalarea abruptă a modificărilor climei. Apar furtuni gigantice, oraşul Los Angeles este nimicit de tornade, New York-ul dispare sub un val uriaş, o nouă eră glaciară se întinde peste întreaga emisferă nordică a Pământului. În film, sincoparea Golfstrom-ului cauzează apariţia bruscă a erei glaciare în Europa şi în SUA.

Concepte de bază

Vremea este acea stare a atmosferei din jurul nostru, care se distinge prin modificări de temperatură, presiune, umiditate, vânt, nori şi precipitaţii pe intervale scurte de timp (ore, zile).

Clima desemnează cursul mediul al vremii şi  frecvenţa cu care se produc evenimentele meteorologice extreme pe intervale mai lungi de timp (ani, secole, milenii).

Aşa va arăta viitorul nostru?

Ca orice producţie hollywoodiană, acest film prezintă evenimentele într-un mod, fireşte, exagerat şi – din motive de dramatism – extrem de rapid. Totuşi, filmul conţine un sâmbure de adevăr. Pentru că, într-adevăr, ne îndreptăm spre o catastrofă climatică. Aceasta nu va avea loc – în opinia majorităţii oamenilor de ştiinţă – în următoarele decenii şi nici nu se va produce într-un mod atât de dramatic. Cercetătorii cred că mai putem încă opri procesul de încălzire globală, preîntâmpinând astfel producerea de catastrofe.

Un exemplu bun

Pe timpul turnării filmului The Day After Tomorrow, producătorii au avut grijă să nu se producă decât puţine emisii de dioxid de carbon. Pentru emisiile inevitabile, ei au plătit benevol taxe, pentru a finanţa astfel măsurile luate în alte locaţii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon.

Clima noastră se schimbă


 

În cursul istoriei Pământului, clima s-a schimbat de multe ori, uneori chiar în mod dramatic. Erele mai calde au înlocuit şi au fost înlocuite mereu de ere glaciare. Totuşi, clima din ultimii aprox. 10.000 de ani a fost deosebit de stabilă. În această perioadă s-a dezvoltat şi civilizaţia umană. În ultimii cca. 100 de ani – de la începutul industrializării – temperatura medie la nivel global a crescut cu cca. 0,6 °C, mai repede decât oricând în ultimii 1000 de ani. Schema de mai sus, oferită de IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) ilustrează această tendinţă.

Motivul principal al schimbărilor climatice, de care astăzi nu se mai îndoieşte nimeni, este încălzirea globală, creşterea temperaturii la nivelul suprafeţei terestre. Celelalte modificări constatate în sistemul  climatic global descind direct de aici: gheţarii şi banchizele polare se topesc, nivelul mărilor creşte, circuitul apei în natură se amplifică, precipitaţiile devin extreme, iar aşa numitele catastrofe naturale se îndesesc.

Extrase dintr-un raport al IPCC (2001)

Anii nouăzeci au fost cel mai cald deceniu, iar 1998 a fost cel mai torid an al secolului trecut.

Noi analize ale inelelor din trunchiurile copacilor, ale gheţii şi coralilor, precum şi izvoarele istorice au arătat că temperatura din ultimul secol a fost probabil cea mai crescută din ultimii 1000 de ani.

Nivelul mărilor a crescut în ultimul secol cu cca. 10-20 cm.

Stratul de zăpadă de pe latitudinile medii şi înalte din nord a scăzut, de la finele anilor şaizeci, cu cca. 10%, totodată s-au topit din ce în ce mai mulţi gheţari.

[sursă: www.bmu.de/klimaschutz/doc/2914.php]

Ce consecinţe are încălzirea globală?



[foto: Hurricane Lilly, Liam Gumley, Space Science and Engineering Center, University of Wisconsin-Madison]


bulletgheţarii şi gheaţa polară se topesc
 
bulletîncălzirea oceanelor şi creşterea nivelului mărilor (pierderi de pământ, insulele mai mici sunt ameninţate)
 
bulletamplificarea circuitului apelor la nivel global: la tropice se evaporă din ce în ce mai multă apă, care se transformă mai apoi în ploaie în emisfera nordică; modele de precipitaţii modificate
 
bulletconţinutul salin al Atlanticului de Nord scade; Golfstrom-ul şi, astfel, transportul de căldură spre Europa scade în intensitate şi se poate chiar întrerupte; nu sunt excluse schimbări climatice abrupte
 
bulletîndesirea evenimentelor meteorologice extreme: tornade, ploi torenţiale, inundaţii, secetă
 
bulletîntinderea deşerturilor (pierderi teritoriale, refugiaţi ecologici)
 
bulletmodificarea vegetaţiei: suprafeţe uriaşe de pădure ar putea dispărea. Astfel s-ar elibera în atmosferă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon, care ar accelera încă şi mai mult efectul de seră (vezi mai jos), conducând la o şi mai rapidă încălzire globală ("efect de seră galopant")
 
bulletposibile distrugeri masive ale stratului de ozon: se bănuieşte că încălzirea Pământului va duce la o răcire a stratosferei (parte a atmosferei, la o înălţime de 15–25 km), care va accelera procesul de distrugere al stratului de ozon

De ce se încălzeşte Pământul? - Efectul de seră

Cauza pentru temperaturile înalte din sere este faptul că lumina solară, plină de energie, poate intra în acestea fără probleme, căldura care se reflectă însă din pământ, nu poate ieşi. La fel stau treburile şi cu atmosfera noastră. Aici, gazele care absorb razele infraroşii, aşa numitele gaze de seră, acţionează la fel ca o seră (mai multe informaţii despre gazele de seră se află pe o pagină separată).

Aburii din atmosferă şi gazele naturale şi particulele precum dioxidul de carbon, acidul azotos, metanul şi ozonul lasă să treacă razele scurte, pline de energie ale soarelui spre Pământ, absorbind însă radiaţiile lungi emise de Pământ. Gazele de seră emit această energie, pe de o parte, spre spaţiu, radiindu-le, pe de cealaltă parte, înapoi spre Pământ. Astfel, Pământul se încălzeşte, atingând o temperatură medie de aprox. 15°C (în loc de aprox. –18°C) şi făcând astfel posibilă viaţa oamenilor pe planeta noastră. Acesta este efectul natural de seră.


 

Activităţile umane au dus de la începutul industrializării la creşterea concentrării în atmosferă a gazelor naturale de seră şi mai ales a dioxidului de carbon. În plus, au fost eliberate şi gaze sintetice, cu efecte asupra climei, mai ales hidrocarburi halogenate. Astfel, efectul de seră a fost potenţat, temperatura medie globală crescând. Aici vorbim aşadar despre efectul de seră a (cauzat de om).

Este foarte important să recunoaştem şi faptul că problemele de mediu enumerate mai sus se află într-o strânsă relaţie de interdependenţă, putându-se potenţa reciproc. Astfel, defrişarea pădurilor tropicale poate avea ca consecinţă, acestea nemaiputând să absoarbă dioxidul de carbon, amplificarea efectului de seră.

De ce emite omenirea de mai bine de 100 de ani mai multe gaze de seră decât înainte?

În decursul industrializării şi, implicit, al creşterii populaţiei la nivel mondial, precum şi al creşterii circulaţiei, necesarul de energie a crescut. Acest lucru a fus la arderea sporită a substanţelor combustibile fosile. În plus, a crescut şi cererea de alimente, impunându-se şi necesitatea asigurării unui standard de viaţă mai ridicat. Astfel, agricultura s-a intensificat, mari suprafeţe naturale fiind transformate în suprafeţe de cultură. Această tendinţă mai poate fi înregistrată şi astăzi.

Un alt exemplu este angrenajul efect de seră - distrugerea stratului de ozon: prin efectul de seră, atmosfera terestră se încălzeşte. Acest lucru duce la o scădere a temperaturii stratosferei, ceea ce favorizează distrugerea stratului de ozon. Astfel cresc şi radiaţiile ultraviolete pe Pământ. Acest lucru nu este nociv doar pentru oameni, ci duce şi la dispariţia accelerată a planctonului maritim - ceea ce, iarăşi, duce la eliberarea în atmosferă a dioxidului de carbon, fapt care, din nou, amplifică efectul de seră. Atmosfera terestră continuă astfel să se încălzească, totul devenind astfel un cerc vicios.

Cum mai poate fi evitată o catastrofă climatică?

Concentrarea de gaze de seră din atmosferă nu mai trebuie să crească. Acest lucru nu poate fi realizat decât printr-o reducere drastică a emisiilor. Arderea combustibilelor fosile (petrol, gaz, cărbune) trebuie redusă în mod simţitor prin:

bulletscăderea consumului de energie
bullettrecerea la energii regenerabile (soare, vânt, apă, masă biologică, căldură terestră)

În plus, dioxidul de seră poate fi eliminat din atmosferă prin replantarea pădurilor. Zonele împădurite de mare întindere trebuie protejate, ceea ce înseamnă că trebuie descurajată defrişarea.

Raportul IPCC din anul 2001 despre schimbarea climatică enunţă totuşi că chiar dacă toate emisiile s-ar opri deîndată, încălzirea atmosferei şi creşterea nivelului mărilor tot ar mai continua decenii, dacă nu chiar şi secole.

Alte secvenţe în cadrul Cursului 4

bulletGazele de seră: Despre ce substanţe este vorba, de unde provin ele şi cum sunt ele eliminate ... [... mai multe]
 
bulletProtecţia climei: Este foarte important ca fiecare dintre noi să luptăm pentru a preîntâmpina schimbarea climei. Cum să ne purtăm pentru a ne proteja clima ... [... mai multe]
 
bulletPolitica în domeniul climei: Ce se întreprinde la nivel politic global, naţional şi regional, pentru a se reduce emisiile de gaze de seră ... [... mai multe]
 
bulletCronologie: Momente importante din politica internaţională a mediului în ordine cronologică ... [... mai multe]
 
bulletGolfstrom: Poate dispărea Golfstrom-ul, "conducta cu apă caldă a Europei" şi duce astfel la o nouă eră glaciară, aşa cum am văzut în filmul The Day After Tomorrow ? ... [... mai multe]

 
... spre Cursul 5: Ce probleme există pe calea unei dezvoltări durabile?

[Autoare: Dipl.Biol. Marietta Enss, Redactare: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

TemeWeb 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, " Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.