|
| |
"Va deveni în tot cazul mai cald, întrebarea
este doar când şi cât de cald."
[Peter Usher, meteorolog pe lângă
Naţiunile Unite, 1986]
Cursul 4: Cum ne putem proteja clima?
Din păcate ne confruntăm cu o serie de probleme privind mediul, multe
dintre acestea fiind strâns angrenate între ele. Însă pe departe cea mai
importantă problemă este, aşa cum au arătat-o rezultatele
unui sondaj din anul 2000, al cărui subiecţi au fost experţi în
domeniu, schimbarea climei. De aceea, în cele ce urmează, ne vom concentra
asupra acestui subiect, folosindu-ne de câteva exemple sugestive.
The Day After Tomorrow –
doar o viziune horror?
| În filmul "The Day After Tomorrow",
producătorul şi regizorul Roland Emmerich ne spune povestea unui
cercetător climatic, care - la fel ca tot restul lumii - este
surprins de instalarea abruptă a modificărilor climei. Apar
furtuni gigantice, oraşul Los Angeles este nimicit de tornade, New York-ul
dispare sub un val uriaş, o nouă eră glaciară se întinde
peste întreaga emisferă nordică a Pământului. În film,
sincoparea
Golfstrom-ului
cauzează apariţia bruscă a erei glaciare în Europa şi
în SUA. |
|
Concepte de
bază
Vremea
este acea stare a atmosferei din jurul nostru, care se distinge prin
modificări de temperatură, presiune, umiditate, vânt, nori
şi precipitaţii pe intervale scurte de timp (ore, zile).
Clima
desemnează cursul mediul al vremii şi frecvenţa
cu care se produc evenimentele meteorologice extreme pe intervale mai
lungi de timp (ani, secole, milenii). |
|
Aşa va arăta viitorul nostru?
| Ca orice producţie
hollywoodiană, acest film prezintă evenimentele într-un mod,
fireşte, exagerat şi – din motive de dramatism – extrem de
rapid. Totuşi, filmul conţine un sâmbure de adevăr. Pentru
că, într-adevăr, ne îndreptăm spre o catastrofă
climatică. Aceasta nu va avea loc – în opinia majorităţii
oamenilor de ştiinţă – în următoarele decenii
şi nici nu se va produce într-un mod atât de dramatic. Cercetătorii
cred că mai putem încă opri procesul de încălzire globală,
preîntâmpinând astfel producerea de catastrofe. |
|
Un exemplu bun
Pe timpul turnării
filmului The Day After Tomorrow, producătorii au avut grijă
să nu se producă decât puţine emisii de dioxid de
carbon. Pentru emisiile inevitabile, ei au plătit benevol taxe,
pentru a finanţa astfel măsurile luate în alte locaţii
de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. |
|
Clima noastră se schimbă
În cursul
istoriei Pământului, clima s-a schimbat de multe ori, uneori chiar
în mod dramatic. Erele mai calde au înlocuit şi au fost înlocuite
mereu de ere glaciare. Totuşi, clima din ultimii aprox. 10.000 de ani
a fost deosebit de stabilă. În această perioadă s-a
dezvoltat şi civilizaţia umană. În ultimii cca. 100 de ani
– de la începutul industrializării – temperatura medie la nivel
global a crescut cu cca.
0,6 °C, mai repede decât oricând în ultimii 1000 de ani. Schema de mai
sus, oferită de IPCC (Intergovernmental
Panel on Climate Change) ilustrează această tendinţă.
Motivul principal al schimbărilor climatice, de care astăzi nu
se mai îndoieşte nimeni, este încălzirea globală, creşterea
temperaturii la nivelul suprafeţei terestre. Celelalte modificări
constatate în sistemul climatic global descind direct de aici: gheţarii
şi banchizele polare se topesc, nivelul mărilor creşte,
circuitul apei în natură se amplifică, precipitaţiile
devin extreme, iar aşa numitele catastrofe naturale se îndesesc. |
|
Extrase dintr-un
raport al IPCC (2001)
Anii nouăzeci
au fost cel mai cald deceniu, iar 1998 a fost cel mai torid an al
secolului trecut.
Noi analize ale
inelelor din trunchiurile copacilor, ale gheţii şi
coralilor, precum şi izvoarele istorice au arătat că
temperatura din ultimul secol a fost probabil cea mai crescută
din ultimii 1000 de ani.
Nivelul mărilor
a crescut în ultimul secol cu cca. 10-20 cm.
Stratul de zăpadă
de pe latitudinile medii şi înalte din nord a scăzut, de la
finele anilor şaizeci, cu cca. 10%, totodată s-au topit din
ce în ce mai mulţi gheţari.
[sursă:
www.bmu.de/klimaschutz/doc/2914.php] |
|
Ce consecinţe are încălzirea
globală?
[foto: Hurricane Lilly, Liam Gumley, Space Science and Engineering Center, University of
Wisconsin-Madison]
 |
 | gheţarii şi gheaţa
polară se topesc
|
| încălzirea oceanelor şi creşterea
nivelului mărilor (pierderi de pământ, insulele mai mici
sunt ameninţate)
|
| amplificarea circuitului apelor la
nivel global: la tropice se evaporă din ce în ce mai multă
apă, care se transformă mai apoi în ploaie în emisfera
nordică; modele de precipitaţii modificate
|
| conţinutul salin al Atlanticului
de Nord scade; Golfstrom-ul
şi, astfel, transportul de căldură spre Europa scade în
intensitate şi se poate chiar întrerupte; nu sunt excluse schimbări
climatice abrupte
|
| îndesirea evenimentelor meteorologice
extreme: tornade, ploi torenţiale, inundaţii, secetă
|
| întinderea deşerturilor (pierderi
teritoriale, refugiaţi ecologici)
|
| modificarea vegetaţiei: suprafeţe
uriaşe de pădure ar putea dispărea. Astfel s-ar elibera
în atmosferă cantităţi uriaşe de dioxid de carbon,
care ar accelera încă şi mai mult efectul de seră (vezi
mai jos), conducând la o şi mai rapidă încălzire
globală ("efect de seră galopant")
|
| posibile distrugeri masive ale
stratului de ozon: se bănuieşte că încălzirea Pământului
va duce la o răcire a stratosferei (parte a atmosferei, la o înălţime
de 15–25 km), care va accelera procesul de distrugere al stratului
de ozon |
|
De ce se încălzeşte Pământul? -
Efectul de seră
Cauza pentru temperaturile înalte din sere este faptul că lumina solară,
plină de energie, poate intra în acestea fără probleme, căldura
care se reflectă însă din pământ, nu poate ieşi. La fel
stau treburile şi cu atmosfera noastră. Aici, gazele care absorb
razele infraroşii, aşa numitele gaze de seră, acţionează
la fel ca o seră (mai multe informaţii despre gazele de seră se
află pe o pagină
separată).
Aburii din atmosferă şi gazele naturale şi particulele precum dioxidul de carbon, acidul azotos, metanul şi ozonul lasă să
treacă razele scurte, pline de energie ale soarelui spre Pământ,
absorbind însă radiaţiile lungi emise de Pământ. Gazele de seră
emit această energie, pe de o parte, spre spaţiu, radiindu-le, pe de
cealaltă parte, înapoi spre Pământ. Astfel, Pământul se încălzeşte,
atingând o temperatură medie de aprox. 15°C (în loc de aprox. –18°C)
şi făcând astfel posibilă viaţa oamenilor pe planeta noastră.
Acesta este efectul natural de seră.
Activităţile
umane au dus de la începutul industrializării la creşterea
concentrării în atmosferă a gazelor naturale de seră
şi mai ales a dioxidului de carbon. În plus, au fost eliberate
şi gaze sintetice, cu efecte asupra climei, mai ales hidrocarburi
halogenate. Astfel, efectul de seră a fost potenţat, temperatura
medie globală crescând. Aici vorbim aşadar despre efectul de
seră a (cauzat de om).
Este foarte important să recunoaştem şi faptul că
problemele de mediu enumerate mai sus se află într-o strânsă
relaţie de interdependenţă, putându-se potenţa
reciproc. Astfel, defrişarea pădurilor tropicale poate avea ca
consecinţă, acestea nemaiputând să absoarbă dioxidul
de carbon, amplificarea efectului de seră. |
|
De ce emite
omenirea de mai bine de 100 de ani mai multe gaze de seră decât
înainte?
În decursul
industrializării şi, implicit, al creşterii populaţiei
la nivel mondial, precum şi al creşterii circulaţiei,
necesarul de energie a crescut. Acest lucru a fus la arderea sporită
a substanţelor combustibile fosile. În plus, a crescut şi
cererea de alimente, impunându-se şi necesitatea asigurării
unui standard de viaţă mai ridicat. Astfel, agricultura s-a
intensificat, mari suprafeţe naturale fiind transformate în
suprafeţe de cultură. Această tendinţă mai
poate fi înregistrată şi astăzi. |
|
Un alt exemplu este angrenajul efect de seră
- distrugerea stratului de ozon: prin efectul de seră, atmosfera terestră
se încălzeşte. Acest lucru duce la o scădere a temperaturii stratosferei,
ceea ce favorizează distrugerea stratului de ozon. Astfel cresc şi
radiaţiile ultraviolete pe Pământ. Acest lucru nu este nociv doar
pentru oameni, ci duce şi la dispariţia accelerată a planctonului
maritim - ceea ce, iarăşi, duce la eliberarea în atmosferă a dioxidului de carbon, fapt care, din nou, amplifică efectul de seră.
Atmosfera terestră continuă astfel să se încălzească,
totul devenind astfel un cerc vicios.
Cum mai poate fi evitată o catastrofă climatică?
Concentrarea de gaze de seră din atmosferă nu mai trebuie să
crească. Acest lucru nu poate fi realizat decât printr-o reducere drastică
a emisiilor. Arderea combustibilelor fosile (petrol, gaz, cărbune) trebuie
redusă în mod simţitor prin:
| scăderea consumului de energie |
| trecerea la energii regenerabile (soare, vânt,
apă, masă biologică, căldură terestră) |
În plus, dioxidul de seră poate fi
eliminat din atmosferă prin replantarea pădurilor. Zonele împădurite
de mare întindere trebuie protejate, ceea ce înseamnă că trebuie
descurajată defrişarea.
Raportul IPCC din anul 2001 despre schimbarea climatică enunţă
totuşi că chiar dacă toate emisiile s-ar opri deîndată, încălzirea
atmosferei şi creşterea nivelului mărilor tot ar mai continua
decenii, dacă nu chiar şi secole.
Alte secvenţe în cadrul Cursului 4
| Gazele de seră: Despre ce
substanţe este vorba, de unde provin ele şi cum sunt ele eliminate
... [...
mai multe]
|
| Protecţia climei: Este foarte
important ca fiecare dintre noi să luptăm pentru a preîntâmpina
schimbarea climei. Cum să ne purtăm pentru a ne proteja clima ... [...
mai multe]
|
| Politica în domeniul climei: Ce se
întreprinde la nivel politic global, naţional şi regional, pentru
a se reduce emisiile de gaze de seră ... [...
mai multe]
|
| Cronologie: Momente importante din
politica internaţională a mediului în ordine cronologică ... [...
mai multe]
|
| Golfstrom: Poate dispărea
Golfstrom-ul, "conducta cu apă caldă a Europei" şi
duce astfel la o nouă eră glaciară, aşa cum am văzut
în filmul The Day After Tomorrow
? ... [...
mai multe]
|
[Autoare: Dipl.Biol. Marietta Enss, Redactare: Ragnar Müller]
[începutul paginii]
|
