Cursul 3
sus Cursul 2 Cursul 3 Cursul 4 Cursul 5

 

 


 

Durabilitate



Cursul 3: Cum funcţionează o Agenda 21 Locală?

Agenda 21 s-a născut cu ocazia Conferinţei de la Rio, a Conferinţei Mondiale pentru Mediu şi Dezvoltare (1992). Agenda 21 este un program global de acţiune pentru o dezvoltare durabilă, la care participă în strâns angrenaj toate nivelele: de la "Agenda 21 Globală" şi până la nenumăratele proiecte din toată lumea, cuprinse în "Agenda 21 Locală".

În secţiunea de faţă vă vom prezenta cele mai importante elemente din programul de acţiune, concentrându-ne îndeosebi asupra felului în care este constituită o Agenda 21 Locală şi cum se prezintă o iniţiativă de succes.


Gândim global - acţionăm local

"Nu există multe alte documente care să fi devenit la fel de celebre. Agenda 21 ... a izbutit să realizeze ceea ce multe altele nici nu şi-au închipuit. În loc să ajungă în vreun sertar, ea a trecut prin multe mâini, a ajuns în faţa multor ochi, influenţând în multe locuri acţiunile oamenilor.

Prin intermediul ei s-a răspândit în rândul oraşelor şi satelor din întreaga lume chemarea la iniţierea unui dialog cu cetăţenii, pentru ca împreună să poată fi găsite strategii potrivite pentru o dezvoltare de viitor.

Ideea care a stat la baza tuturor acţiunilor a fost următoarea: o dezvoltare durabilă trebuie să aibă loc acolo unde trăiesc oamenii, unde merg la cumpărături, unde sunt create locuri de muncă, unde sunt construite şcoli şi locuinţe - adică în oraşe şi sate. Astfel s-a născut ideea Agendei 21 Locale."

[din: Bundesministerium für Umwelt, Naturschutz und Reaktorsicherheit (ed.), Lokale Agenda 21 und nachhaltige Entwicklung in deutschen Kommunen. 10 Jahre nach Rio: Bilanz und Perspektiven, Berlin 2002, p. 24]



Calea este ţelul

Nu există nici un proces ideal cuprins în Agenda 21 Locală, în sensul unui concept de-a gata, care trebuie doar aplicat. Fiecare oraş, comună sau sat este altfel şi trebuie să-şi găsească propria cale printr-un proces de discuţii de întindere.



Cu toate acestea, pot fi regăsite unele elemente fundamentale şi proceduri comune. Trăsăturile tipice ale unei Agende 21 Locale (ideale) ar putea fi:
 
bulletparticiparea administraţiei locale;
bulletparticiparea populaţiei şi în special a femeilor şi tinerilor, a ONG-urilor şi economiei;
bulletun proces de planificare şi de discuţii de durată, care să urmărească o linie integratoare, cuprinzând aşadar aspecte de ordin ecologic, economic şi social;
bulletobiectivul este realizarea unui program de acţiune, asupra căruia toţi participaţii să fie de acord (consens) şi care să se orienteze după principiul dezvoltării durabile;
bulletacesta va fi un proces de cunoaştere reciprocă pentru toţi participanţii;
bulletdezvoltarea unei noi accepţiuni a politicii (cooperare şi consens);
bulletfelul în care vor fi urmărite obiectivele va fi verificat permanent prin intermediul unor indicatori cât se poate de clari.

Un asemenea proces nu este doar o simplă continuare, dar cu alte mijloace, a politicii de mediu la nivel local. În cazul în care acţiunile au succes, el va depăşi aceste aşteptări, aşa cum o arată şi următorul fragment:

"Diferenţele majore constau în accentuarea perspectivei durabile şi a implicării integratoare a tuturor domeniilor de activitate politică. Bineînţeles că în acest proces pot exista elemente din politica dusă până în acest moment la nivel local care să se dovedească durabile, fără ca acest obiectiv să fi fost urmărit în mod explicit în trecut.

Participarea populaţiei are o mare însemnătate. Cetăţenii sunt priviţi ca parteneri egali de negociere în cadrul dialogului cu autorităţile locale, fapt care revendică din partea politicii şi administraţiei locale o disponibilitate reală de dialog şi cooperare."

[din: Eick von Ruschkowski, Lokale Agenda 21 in Deutschland - eine Bilanz; în: Aus Politik und Zeitgeschichte 31-32/2002, p. 19, versiunea online]

 

În Preambulul Agendei 21 se spune:

"Umanitatea se află într-un moment decisiv al istoriei sale. Ne confruntăm cu o disparitate crescută între popoare şi în cadrul acestora, o creştere a sărăciei, tot mai multă foamete, tot mai multe boli şi tot mai mulţi analfabeţi, precum şi o deteriorare continuă a ecosistemelor de care depinde bunăstarea noastră. Prin integrarea şi respectarea sporită a intereselor cu privire la mediu şi dezvoltare vom reuşi să facem posibilă îndeplinirea necesităţilor de bază, ameliorarea nivelului de trai al tuturor oamenilor, o protecţie sporită şi o mai bună administrare a ecosistemelor şi un viitor mai sigur şi mai prosper. Nici o naţiune nu poate face acest lucru de una singură. Dar împreună putem: într-un parteneriat global pentru o dezvoltare durabilă."

[Textul integral, tradus în mai multe limbi, se află pe pagina de internet a Organizaţiei Naţiunilor Unite: AGENDA 21]

 

Capitolul 28 al Agendei 21 este dedicat rolului autorităţilor locale:

"Pentru că multe dintre problemele şi soluţiile care fac obiectul preocupărilor Agendei 21 îşi au rădăcinile la nivel local, participarea şi cooperarea autorităţilor locale este un factor decisiv întru realizarea obiectivelor incluse în Agendă.

Autorităţile locale construiesc, administrează şi întreţin infrastructura economică, socială şi ecologică, supervizează procesele de planificare, decid în privinţa politicii locale a mediului şi a prevederilor locale privind mediul, acţionând în sensul implementării politicii mediului la nivel naţional şi regional. Ca structură politică şi administrativă aflată cel mai aproape de cetăţeni, ei joacă un rol decisiv la informarea şi mobilizarea opiniei publice şi la sensibilizarea acesteia în direcţia unei dezvoltări durabile (...).

Fiecare autoritate locală trebuie să fie în permanent dialog cu cetăţenii, cu organizaţiile locale şi cu economia privată şi să adopte o 'Agenda 21 Locală'. Prin activităţi cu rol consultativ şi de stabilire a consensului, autorităţile locale se informează cu privire la doleanţele cetăţenilor, organizaţiilor locale, organizaţiilor meşteşugăreşti civile, locale şi industriale, detectând astfel cele mai potrivite strategii de acţiune. Prin procesul de consultare va creşte conştiinţa fiecărei entităţi gospodăreşti în ceea ce priveşte problemele dezvoltării durabile."

 

Critică la adresa Agendei 21:
Doar un "tigru de hârtie"?

"Conceptul atotcuprinzător al 'Sustainable Development' ... constituie o formulă de compromis între pretenţiile (legitime) ale ţărilor din Lumea a Treia de atingere a unei dezvoltări superioare la nivelul tehnicii şi infrastructurii şi de creştere a nivelului de trai şi pretenţiile grupărilor de protecţie a naturii, localizate mai degrabă în zonele de nord ale lumii de a ... proteja pe termen lung speciile şi resursele.

Această linie conflictuală axată pe consumul resurselor şi echilibrul social pare să aibă o soluţie teoretică simplă: lumea supra-industrializată trebuie să îşi reducă de îndată consumul de resurse, în timp ce părţile mai puţin sau mai întârziate din punctul de vedere al gradului de industrializare mai au voie să facă uz de acestea, astfel încât, în total ... să se înregistreze totuşi o scădere a consumului de resurse.

Totuşi, la Conferinţa Mondială de la Rio nu s-a încheiat însă un tratat care vizează drepturile viitoare privind consumul de resurse, stabilindu-se facilităţi comerciale pentru naţiunile slabe din punct de vedere economic: prin semnarea Agenda 21 a fost inaugurată o nouă "scenă": planificarea urmează a se face prin intermediul unor procese de negociere, ajungându-se astfel la un consens în privinţa unei dezvoltări (a mediului) mai durabile, aici fiind vorba de materiale cu un conţinut mai degrabă difuz şi de multe propuneri administrative şi procedurale venite din partea managementului procesual, dar nu şi de vreo specificare concretă în ceea ce priveşte posibilele limitări (...).

Delegaţiile guvernamentale ale ţărilor, venite în număr mare la Conferinţă au semnat de bună voie acest document, pentru că acesta nu prevedea nimic ce ar fi putut fi vreodată atacat în vreun fel. Organizaţiile neguvernamentale participante au fost, la rândul lor, mulţumite că au fost pentru întâia oară recunoscute, având dreptul să codecidă (...).

Orice cunoscător al scenei internaţionale ar trebui să recunoască faptul că astfel de proclamaţii internaţionale nu vor avea nici un efect asupra Naţiunilor Unite, şi aşa destul de slabe."

[din: Heino Apel, Lokale Agenda 21 und Partizipation; în: Ausserschulische Bildung 2/1999, p. 137]

Angajamentul civil

"Fundamentul unui proces de succes în cadrul Agendei este participarea largă şi angajată a unui număr cât mai mare de actori din sfera politică, administrativă, economică, sindicală, clericală, din cadrul asociaţiilor, grupărilor nord-sud şi de mediu, precum şi, mai ales, de cetăţeni 'neorganizaţi'. Astfel, Agenda 21 Locală constituie o propunere interesantă în vederea constituirii angajamentului civil. Tocmai această activare a angajamentului civil, a muncii voluntare şi a participării cetăţenilor la proiectele de planificare a oraşelor pot oferi proceselor incluse în Agenda 21 Locală impulsuri deloc de neglijat."

[din: Klaus Hermanns, Die Lokale Agenda 21. Herausforderung für die Kommunalpolitik; în: Aus Politik und Zeitgeschichte 10-11/2000, p. 3, versiune online]

Fazele proceselor incluse în Agenda 21 Locală


În schema de mai jos veţi putea recunoaşte cele patru faze ale unui proces ideal cuprins în Agendă. Este important să înţelegem însă că procesul nu se sfârşeşte după încheierea fazei de evaluare, aici fiind vorba de un proces permanent de învăţare, căutare şi de discuţii, în cadrul căruia experienţele şi cunoştinţele cumulate pot servi ciclului următor.



Ce s-a realizat până acum?

Textul de mai jos alcătuieşte un bilanţ al celor 10 ani trecuţi de la Conferinţa de la Rio, ca act pregătitor pentru Conferinţa din 2002 de la Johannesburg:

"În ceea ce priveşte măsurile stabilite de Agenda 21 în 1992, bilanţul ... privind procesele din toată lumea, incluse în Agenda 21 Locală, este dramatic. Nu putem constata în acest sens nici o atitudine de bucurie anticipativă, nu a existat nici un fel de mobilizare a maselor, şi nici un obiectiv nu a fost atins. Totuşi cele prevăzute de capitolul 28 al Agendei 21 nu pot fi folosite ca măsuri realiste. La momentul adoptării, Agenda 21 Locală nu era nimic mai mult decât un concept teoretic scris pe o coală de hârtie, experienţele practice lipsind cu desăvârşire. Nimeni nu a putut să prevadă cât va dura până ce conceptul de durabilitate se va fi răspândit în rândurile societăţii.


În concluzie, trebuie să diferenţiem între lucrurile deja realizate, recunoscând faptul că mai sunt încă multe de făcut. Cu toate că Agenda 21 Locală a rămas în mod clar, în ceea ce priveşte gradul de răspândire şi succesele repurtate, în urma aşteptărilor iniţiale, această mişcare a început să devină din ce în mai cunoscută la nivel mondial. Până acum nu a fost atinsă însă masa critică. Procesele din cadrul Agendei 21 Locale sunt înţelese în continuare ca plăcere, nu ca obligaţie, în multe părţi ale lumii temele conflictuale reale (ca de ex. finanţele locale, dezvoltarea urbană pe termen lung, integrare, respectiv consolidarea statutului minorităţilor etc.) nefiind tratate în cadrul proceselor din Agendă.

Încercarea de implementare a conceptului de dezvoltare durabilă la nivel local ascunde în sine un potenţial enorm, care trebuie însă descoperit şi fructificat de autorităţile locale. Pentru că, în continuare, în politică predomină programele de acţiune pe sectoare şi de scurtă durată."

[din: Eick von Ruschkowski, Lokale Agenda 21 in Deutschland - eine Bilanz; în: Aus Politik und Zeitgeschichte 31-32/2002, p. 24, versiune online]

Alte informaţii pe această temă pe internet

ICLEI înseamnă International Council for Local Environmental Initiatives. Această organizaţie, cu sediul la Toronto, a fost înfiinţată în anul 1990 de către guvernele locale la cartierul general al ONU de la New York.

Organizaţia urmăreşte ţeluri strâns angrenate cu cele ale Agendei 21 Locale: "ICLEI's mission is to build and serve a worldwide movement of local governments to achieve tangible improvements in global sustainability with special focus on environmental conditions through cumulative local actions" (Mission Statement; http://www.iclei.org/about.htm).

Pagina de internet a ICLEI pune la dispoziţie o colecţie bogată de exemple, rapoarte şi informaţii privind constituirea şi stadiul de implementare al Agendei 21 Locale de pe tot cuprinsul lumii. Cel mai bine se poate ajunge la aceste informaţii de pe pagina următoare:
http://www.iclei.org/ICLEI/la21.htm

... spre Cursul 4: Cum ne putem proteja clima?

[Autor: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

TemeWeb 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, " Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.