|
| |
|
Cum pot acţiona în mod durabil? -
Exemplu:
Turism durabil
Din 1998, turismul a devenit, înregistrând încasări de peste 500
miliarde USD, cea mai mare industrie de export din lume. Această branşă
nu pare să se mulţumească însă doar cu atât, pentru că
celor 700 de milioane de vacanţe în străinătate li se mai
adaugă şi 2,3 miliarde de turişti care îşi petrec vacanţele
în propria ţară.
Organizaţia Mondială a Turismului (WTO,
a nu se confunda cu Organizaţia Mondială a Comerţului, care
deţine acelaşi acronim) aproximează veniturile anuale totale
ale acestei industriei la 1,7 miliarde USD.
Pe calea către o societate mondială durabilă, această
industrie joacă astfel un rol deosebit de important. Într-adevăr,
marile companii turistice jonglează de câţiva ani cu termeni
precum "ecoturism" sau "turism moderat".
Acest lucru nu trebuie să ne facă să uităm, după
cum afirmă Norbert Suchanek, că există "trei tendinţe
turistice extrem de periculoase pentru mediu şi pentru situaţia
socială şi economică din ţările în curs de
dezvoltare" care au luat amploare, şi anume creşterea numărului
călătoriilor cu avionul, al vacanţelor tip all-inclusive
şi al croazierelor.
[din: Norbert Suchanek, Die dunklen Seiten des globalisierten Tourismus. Zu
den ökologischen, ökonomischen und sozialen Risiken des internationalen
Tourismus; în: Aus Politik und Zeitgeschichte 47/2001, p. 32,
versiune online] |
|
"Un pasager al
unui avion civil produce la fiecare oră de zbor la fel de multe
emisii de gaze de seră cât o persoană din Bangladesh într-un
an."
[Manfred Treber von Germanwatch;
http://www.germanwatch.org/rio/c7-aviad.htm, 11.05.05] |
|
Tot mai multe călătorii cu
avionul
Tot mai mulţi turişti zboară cu avionul pe distanţe
lungi. Turismul intercontinental a crescut între anii 1985 şi 1996 cu
73 de procente. Conform Organizaţiei Mondiale a Turismului, în curând,
din trei călătorii spre destinaţiile de vacanţă,
una va fi efectuată cu avionul.
IPCC (Intergovernmental
Panel on Climate Change) apreciază în raportul apărut în
1999 şi intitulat "Aviation and the Global Atmosphere" că
emisiile anuale rezultate de pe urma transportului aerian vor creşte cu
trei procente. Asta înseamnă că ele se vor dubla la fiecare 23 de
ani!
Consecinţe problematice
În afara zgomotului produs de avioane, această tendinţă duce
şi la alte probleme:
 |
Emisiile de dioxid de carbon produse de
avioane sunt extrem de nocive pentru climă, acest gaz de seră
fiind emis la o altitudine mare (vezi cursul
4 despre protecţia climei). |
|
la construcţia unui avion sunt folosite
materii prime cu o intensitate energetică ridicată - vezi
aluminiul. |
|
prin construirea şi extinderea
aeroporturilor creşte suprafaţa folosită de teren. |
|
deseori se ajunge la o supra-încărcare
a localităţilor-ţintă: "dispariţia plajelor
din pricina eroziunii şi inundaţiilor, salinizarea surselor de
apă potabilă, poluarea ecosistemelor din zonele de coastă,
distrugerea infrastructurii în urma furtunilor tropicale şi
pierderile masive de peisaje naturale ameninţă viaţa şi
durabilitatea industriei turistice a multor insule mici."
[IPCC, Special Report. The Regional
Impacts of Climate Change: Summary, 1997; cit. după: Norbert
Suchanek, Die dunklen Seiten des globalisierten Tourismus; în: Aus
Politik und Zeitgeschichte 47/2001, p. 33,
versiune online] |
|
Tot mai multe vacanţe all-inclusive
Alături de călătoriile cu avionul - şi deseori în combinaţie
cu ele -, aşa numitele vacanţe all-inclusive se numără
printre tendinţele problematice din industria turismului. Ele acaparează
tot mai mult piaţa, pentru că promit câştiguri mari firmelor de
turism, dar aduc în schimb o mulţime de probleme, aşa cum o arată
şi Norbert Suchanek în textul de mai jos:
"Aproape toate companiile turistice se orientează din ce în ce mai
multe spre ghetourile cu circuit închis, în care turiştii pot mânca
şi bea după pofta inimii (...). Doar excursiile succinte în autocare
cu climatizare sau vizitele scurte la bordeluri se petrec în afara satelor de
vacanţă. Populaţia locală este astfel exclusă aproape
cu totul de la profit, pentru că, de cele mai multe ori, până şi
alimentele sunt importate din statele industrializate. Populaţia locală
nu este folosită decât ca un fel de culise ocazional şi ca sursă
de prostituate ieftine."
[din: Norbert Suchanek, Die dunklen Seiten des globalisierten Tourismus. Zu den
ökologischen, ökonomischen und sozialen Risiken des internationalen Tourismus;
în: Aus Politik und Zeitgeschichte 47/2001, p. 33,
versiune online]
Tot mai multe croaziere
"Principiul all-inclusive practicat în turism, care urmăreşte
obţinerea unui câştig cât mai mare pentru firma de turism este
exploatat la maximum în cazul croazierelor. Coastele şi insulele de vis
din 'lumea a treia' unde acostează vasele nu se aleg de regulă decât
cu 'pomenile' şi gunoaiele aruncate în urmă de aceste
vase de vis.
Transportul, cazarea şi masa constituie cea mai mare parte din cheltuielile
turiştilor. În cazul croazierelor, aceste cheltuieli ajung practic sută
la sută în buzunarele companiilor internaţionale de turism. Vasele
ajung în porturi de obicei dis de dimineaţă, pentru a ridica ancora
în aceeaşi seară (...).
Economia insulelor de vis şi a regiunilor de coastă din Caraibe, din
Mediterană, din Marea Sudului sau din Oceanul Indian profită în cel
mai bun caz doar de pe urma scurtelor excursii, din gustările luate de turişti,
din comerţul cu suveniruri şi din prostituţie. Liniile de
croazieră însă ... nu împart însă nici măcar aceste
firimituri cu ţările în curs de dezvoltare. Turiştii îşi
pot achiziţiona chiar de la bord suveniruri din ţările 'vizitate'
(...).
Singura sursă semnificativă de venit pentru ţările şi
insulele în care ancorează aceste vase sunt taxele de intrare, taxele de
port sau taxa 'pe cap' de turist. Spre avantajul industriei croazierelor, aceste
ţări nu au reuşit decât de curând să stabilească
reguli clare în acest sens. Cruise Line-urile au reuşit aşadar să
'fenteze' statele în cauză, preferând să oprească pe insule
care nu pretind taxe (...).
Unele companii care organizează croaziere nici nu mai au nevoie să
ancoreze pe insulele care aparţin altor ţări. Ele se folosesc de
'insulele de vis' cumpărate sau luate în regie proprie. Astfel, insula
particulară din Bahamas ... Salt Cay din Bahamas se bucură de o mare
popularitate în rândurile companiilor de croazieră. Trei linii îşi
împart acest petec de pământ, oprind aici fiecare într-o altă zi a
săptămânii, şi dându-i, fiecare, câte un alt nume: Dolphin
Cruise Lines o numeşte 'Dolphin Cove' sau 'Blue Lagoon', Majesty Cruise
Lines a botezat-o 'Royale Isle', în vreme ce Premier Cruise Lines se mulţumeşte
cu denumirea de 'Salt Cay'."
[din: Norbert Suchanek, Die dunklen Seiten des globalisierten Tourismus. Zu den
ökologischen, ökonomischen und sozialen Risiken des internationalen Tourismus;
în: Aus Politik und Zeitgeschichte 47/2001, p. 34,
versiune online]
Turism durabil?
Exemplele au arătat că în cazul branşei
turistice, aflate în plin proces de expansiune, lucrurile nu se desfăşoară
deloc în direcţia durabilităţii. Iar aici nici măcar nu am
amintit de variante extrem de problematice precum turismul pentru golf sau
turismul sexual. Norbert Suchanek face un bilanţ:
"Poate fi turismul natural sau ecoturismul ... o alternativă
la turismul actual, extrem de nociv pentru mediu şi îndoielnic din punct
de vedere social? Răspunsul simplu şi direct este: 'Nu, în nici un
caz având în vedere structurile şi raporturile de forţă actuale.'
'Ecoturismul' este considerat la această oră mai degrabă ca o
afacere suplimentară (...). Deşi 'ecoturismul şi turismul
Fair-Trade', controlat de băştinaşi, ar putea constitui o şansă
reală pentru protecţia biodiversităţii. Dar toate
acestea doar dacă vine să înlocuiască formele actuale de
turism şi nu să le completeze, aşa cum s-a întâmplat până
acum."
[aus: Norbert Suchanek, Die dunklen Seiten des globalisierten Tourismus. Zu den
ökologischen, ökonomischen und sozialen Risiken des internationalen Tourismus;
in: Aus Politik und Zeitgeschichte 47/2001, S. 36-37,
Online-Version]
 |
Alte informaţii şi link-uri
pe tema "turism etic" se află, printre altele, pe pagina de
internet a organizaţiei britanice Tourism Concern:
http://www.tourismconcern.org.uk
|
[Autor: Ragnar Müller]
[începutul paginii]
|
