Cursul 1
sus Cursul 1 Lista de link-uri Continut Prezentare grafică

 

Cursul 2
Cursul 3
Cursul 4
Cursul 5

 


 

Durabilitate

"Putem oare avea încredere că vor exista suficienţi oameni care să reuşească să salveze lumea modernă suficient de repede? Această întrebare apare frecvent, iar răspunsurile pot fi amăgitoare. Un 'da' poate duce la egoism, un 'nu', la disperare. Este necesar să evităm aceste probleme şi să ne apucăm de treabă."

[Fritz Schumacher, eco-filosof şi precursor al mişcării ecologiste, autorul volumului apărut în 1975, "Small is Beautiful"]

Cursurile pe scurt


Cursul 1: Ce înseamnă durabilitate?

Cursul 2: Cum pot acţiona în mod durabil?

Cursul 3: Cum funcţionează o Agenda 21 Locală?

Cursul 4: Cum putem proteja clima?

Cursul 5: Ce probleme există pe calea spre o dezvoltare durabilă?


Cursul 1: Ce înseamnă durabilitate?

Nava spaţială Pământ

"Haideţi să ne închipuim că Pământul este o uriaşă navă spaţială. Această navă călătoreşte, cu oameni la bord, prin spaţiu. Toate legăturile cu planeta-mamă au fost întrerupte. Nu mai există loc de întoarcere. Pasagerii trebuie să se descurce cu proviziile de hrană, apă, oxigen şi energie pe care le mai au.

Cu cât creşte mai mult numărul oamenilor de la bord, pe atât de mult scad şi proviziile. Totodată, cantităţile de gunoi şi de reziduuri cresc. Viaţa devine din ce în ce mai grea, aerul de respirat devine din ce în ce mai puţin.

Câţiva locuitori de pe navă intră în panică. Încep să facă profeţii despre moartea care se apropie cu repeziciune, ei vorbesc despre moarte prin sufocare, prin însetare, înfometare sau îngheţ. Alţii exploatează tot ce a mai rămas din rezervele pe ducă, ignorând avertismentul de a umbla cu măsură cu ele. Ei cred că cineva va găsi până la urmă o soluţie care să îi salveze pe toţi."

[din: Hans-Georg Herrnleben/Jochen Henrich, Thema im Unterricht 7/1997: Umweltfragen, Bundeszentrale für politische Bildung Bonn]
 

"Pentru ... a citi textul despre 'Nava spaţială Pământ', nu v-a trebuit mai mult de un minut. (...) Într-un minut ...
 

bullet

... emisiile de dioxid de carbon se ridică la peste 38.000 de tone.

bullet

... oamenii distrug 3,5 kilometri pătraţi de pădure.

bullet

... producem cu toţii peste 15.000 de tone de gunoi.

bullet

... intră în circulaţie încă 90 de maşini noi, care poluează şi ele mediul.

bullet

... sunt inundate sau alunecă 60.000 de tone de pământ.

bullet

... populaţia planetei creşte cu 165 de oameni.

bullet

... se pierde aproape un kilometru pătrat de suprafaţă naturală prin construcţii sau etanşare.

bullet

... mor cca. 40 de oameni de foame."

[din: Hans-Georg Herrnleben/Jochen Henrich, Thema im Unterricht 7/1997: Umweltfragen, Bundeszentrale für politische Bildung Bonn]

Conceptul "dezvoltare durabilă" (sustainable development)

Dacă avem de gând să luăm în serios conceptul de durabilitate, atunci vom vedea că trebuie să avem în vedere schimbări drastice în mai toate domeniile vieţii. Nu doar obiceiurile consumatorilor trebuie schimbate, lucru care este, cu siguranţă, destul de greu în sine, ci, mai mult, trebuie schimbată concepţia oamenilor despre economie, societate şi politică, aşa cum rezultă şi din textul de mai jos:

"De la Conferinţa privind mediul şi dezvoltarea, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro în vara lui 1992, conceptul de „Sustainable Development“ ... a devenit un concept extrem de important în politica de pe tot cuprinsul lumii. (…) Această evoluţie poate fi înţeleasă ca o speranţă pentru politica mediului, pentru că o considerare integrantă a problemelor economice şi sociale face vizibil contextul mai larg în care trebuie să transpară aceste probleme ale mediului, dacă dorim să le găsim o soluţionare potrivită şi acceptabilă din punct de vedere social. (…) Cele mai necesare sunt schimbările de la nivel economic, social şi politic.

În ceea ce priveşte domeniul economic, trebuie introduse noi forme de administrare, care să ţină mai mult cont de factorul natură ca factor de producţie, poate chiar şi la calcularea preţurilor finale. Aici nu va apărea însă doar întrebarea cum se poate transpune acest lucru în cazurile singulare - prin reglementări politico-administrative şi/sau economice -, vor apărea însă şi dispute referitoare la cât de mare poate fi capacitatea de aclimatizare a economiei pe o piaţă globală care operează decentralizat, dacă nu se stabilesc la nivel internaţional paşii pe calea unei dezvoltări durabile - aceşti paşi putând fi chiar nerealizabili.

În domeniul social se impun revendicări cu totul noi în ceea ce priveşte principiul şi practica echităţii în distribuţie - iar acest lucru, din trei motive: ţinând cont de faptul că acest concept de dezvoltare durabilă provine din discursul de politică a dezvoltării, este afectată în primul rând distribuţia şanselor de dezvoltare în cadrul complexului problematic nord-sud. În al doilea rând este vorba despre cât de bine va fi tolerată în cadrul societăţii o modernizare ecologică, care nu va aduce cu sine doar noi şanse, ci şi cu multe noi probleme. Cum se poate garanta faptul că posibilităţile de viaţă, de lucru şi de consum vor fi distribuite cât de cât corect?

Celor două probleme de mai sus li se mai adaugă una, şi anume "echitatea distributivă inter-generativă". Interesele generaţiilor viitoare trebuie avute în vedere în cadrul distribuţiei de astăzi a şanselor, ceea ce înseamnă că societatea trebuie să ţină cont de faptul că prezentul nu este altceva decât trecutul viitorului nostru, asupra ale cărui şanse decidem acum.

Această problemă extrem de importantă vizează disponibilitatea societăţii, a economiei şi a fiecăruia dintre noi, de a accepta aceste schimbări în comportamentul nostru de producţie şi consum, ba chiar şi în stilul nostru de viaţă. Cele mai importante schimbări trebuie să se petreacă însă în domeniul politic:

Încă de la formularea obiectivelor pentru o dezvoltare durabilă, sistemul politic actual, programat pe termen scurt, în funcţie de succesul repurtat la alegeri şi orientat în vederea creşterea nivelului de trai din simplul motiv pentru a-şi asigura puterea, este în mod cert suprasolicitat. Transpunerea acestor obiective dovedeşte necesitatea sporită de schimbare a politicului, pentru că noile orientări valorice şi stilurile de viaţă emergente nu pot fi reglementate nici la nivel politic, nici la nivel administrativ, el neputând fi proliferate decât la nivel comunicativ. De aceea, în dezbaterea privind implementarea conceptului de "dezvoltare durabilă" s-a ajuns la un consens asupra faptului că o participare sporită a cetăţenilor ... constituie premisa necesară pentru succesul acestei idei. (...)

Asta înseamnă că, atât în ceea ce priveşte formularea obiectivelor, cât şi transpunerea acestora, este nevoie de o cu totul nouă "cultură a dialogului", care presupune disponibilitatea responsabililor de la nivelul politicii şi societăţii, de a elabora ţelurile, precum şi paşii întru implementare, la comun cu persoane, grupări şi asociaţii angajate. (...)

Politica durabilităţii ne cere tuturor să ne gândim fără egoism ce am putea realiza dacă interesele noastre personale ar coincide întru totul cu interesele comunităţii. Ideea durabilităţii ne conduce astfel, într-un salt calitativ, spre participare civilă şi, până la urmă, la o modernizare a democraţiei.

Pentru că aici nu mai este vorba numai de participarea la acţiuni iniţiate la nivel politic sau administrativ, ci de o participare conştientă, responsabilă, de o "consfătuire asupra problemelor comune" (Aristotel), asupra misiunii de organizare a politicii.

Asta înseamnă că actorii socio-politici trebuie să îşi asume o responsabilitate deosebită în ceea ce priveşte impunerea politică a durabilităţii, fapt care atrage după sine consecinţe structurale, instituţionale şi financiare."

[din: Horst Zilleßen, Von der Umweltpolitik zur Politik der Nachhaltigkeit. Das Konzept der nachhaltigen Entwicklung als Modernisierungsansatz; în: Aus Politik und Zeitgeschichte 50/1998, p. 3-5 şi 8]

Durabilitatea este simplă şi complicată totodată. Pe de o parte, la nivel intuitiv, înţelegem despre ce este vorba: "Să nu tăiem vaca, dacă vrem să mai avem şi mâine lapte," cum zice proverbul. Pe de altă parte, ne e greu să ne închipuim o societate cu adevărat durabilă. Pentru că practic, totul ar trebuie să se schimbe, şi nu în ultimul rând, noi înşine.

"Multe lucruri depind de reuşita impunerii acestui concept şi de dezvoltarea acestuia, adică de aducerea în joc a întregului său spectru şi al întregului său potenţial. Durabilitatea este mult mai mult decât un simplu simplu proiect tehnocrat de administrare inteligentă a resurselor, mult mai mult decât un simplu termen din resortul Club of Rome, al Băncii Mondiale sau al ONU. Această idee va primi noi impulsuri odată ce va fi înţeleasă ca un nou proiect civilizator, un proiect nou care este însă adânc înrădăcinat în tradiţiile şi în conştiinţa noastră umană. Tradiţia şi inovaţia nu mai trebuie să se afle pe poli opuşi. Un rezervor comun de valori, idei şi vise înseamnă pentru noi o resursă culturală importantă."

[din: Ulrich Grober, Die Idee der Nachhaltigkeit als zivilisatorischer Entwurf; în: Aus Politik und Zeitgeschichte 24/2001, p. 3, versiune online]

 

Cea mai des folosită d a "dezvoltării durabile" este cea dată de Lester Brown, fondatorul Worldwatch Institute. Această definiţie a fost preluată în raportul intitulat "Our Common Future - Viitorul nostru comun" al Comisiei Brundtland:

"Sustainable development is development that meets the needs of the present without compromising the ability of future generations to meet their own needs."


[World Commission on Environment and Development (WCED), Our Common Future, Oxford 1987, p. 43]

 

Această definiţie a "dezvoltării durabile" a fost, într-adevăr, acceptată la toate nivelurile dar nu ne spune prea multe. Renumitul om de ştiinţă Fritjof Capra a propus astfel următoarea operaţionalizare:

"Cheia pentru o definiţie funcţională a durabilităţii ecologice este înţelegerea faptului că nu trebuie să constituim de la zero comunităţi umane durabile, ci că le putem croi după modelul ecosistemelor din natură, care sunt, în fond, comunităţi durabile de plante, animale şi microorganisme.

După cum am văzut, cea mai importantă calitate a Pământului rezidă în capacitatea sa de a menţine viaţa. De aceea, o comunitate umană durabilă trebuie să fie constituită astfel încât stilul ei de viaţă, precum şi tehnologiile şi structurile ei comerciale, economice şi fizice  să menţină natura şi viaţa, nu să le distrugă.

Comunităţile durabile îşi dezvoltă modelele de viaţă în timp, într-o interacţiune permanentă cu alte sisteme vii, umane şi non-umane. Durabilitatea nu presupune ca lucrurile să nu se schimbe. Ea nu este un proces static, ci unul dinamic, de evoluţie comună."

[din: Fritjof Capra, Verborgene Zusammenhänge. Vernetzt denken und handeln - in Wirtschaft, Politik, Wissenschaft und Gesellschaft, Bern ş.a. 2002, p. 298]

 

"Dezbaterea privind dezvoltarea durabilă, de viitor are ca scop atingerea unui consens social privind noile scopuri de dezvoltare, altele decât creşterea industrială, neglijarea principiilor naturale şi fantaziile de fezabilitate tehnologică pe care se sprijină modelul de civilizaţie occidentală. Această perspectivă vizează elaborarea unui concept inovator, capabil să facă faţă viitorului, de dezvoltare socială în sensul unei idei regulatoare, la fel ca de ex. democraţia, libertatea, dreptatea ş.a.m.d."

[din: Thomas Jäger/Michael Schwarz, Das sozial-ökologische Innovationspotential einer nachhaltigen, zukunftsfähigen Entwicklung auf betrieblicher und kommunaler Ebene; în: Aus Politik und Zeitgeschichte 50/1998, Bonn, p. 23]

 

"Educaţia pentru o dezvoltare durabilă" nu reprezintă "doar o extindere a educaţiei de mediu, care include, în plus, aspecte sociale sau economice..., [trebuind] să fie şi un element puternic de legătură între educaţia politică, învăţământul global, educaţia de mediu sau educaţia sanitară."

[Willi Linder, Hohe Ansprüche; în: umwelt & bildung 3/2004, p. 3]


"Scopul acestui ... deceniu ONU ... este să aducem la un numitor comun multitudinea de iniţiative, de la educaţia politică şi până la educaţia de mediu, de la învăţământul global şi până la educaţia pentru pace, subordonând toate acestea domeniului mai larg al educaţiei pentru o dezvoltare durabilă."

[Johannes Tschapka; citat după: ökolog Netzwerkzeitung 3/2004 "Nachhaltigkeit leben (und) lernen"; în: umwelt & bildung 3/2004]





... spre Cursul 2: Cum pot acţiona în mod durabil?

[Autor: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

TemeWeb 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, " Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.