Cursul 5
sus Cursul 2 Cursul 3 Cursul 4 Cursul 5

 

Facem curătenie!
Cooperare
Consiliul clasei

 


 

Metode

Cursul 5: Democraţia în şcoli


Educaţia politică ca principiu şcolar

În timp ce în cursul v-am prezentat principiile didactice, iar în cursul 3 şi cursul 4 metodele şi instrumentele caracteristice pentru ora de educaţie politică, în acest capitol vă vom da câteva exemple în ceea ce priveşte felul în care democraţia nu poate fi doar mijlocită în şcoli, ci chiar exersată. Educaţia democratică nu are nici o valoare dacă îşi pierde această dimensiune practică.

"Cultura şcolară şi educaţională trebuie să faciliteze elevilor accesul spre însuşirea principiilor democratice, prin înţelegerea şi practicarea în cadrul şcolar al sensului politicii şi democraţiei, aceştia putând dezvolta astfel o conştiinţă politică şi competenţe democratice. Însuşirea principiilor democratice nu se poate sprijini doar pe orele de curs, pe informaţii, analize şi argumente orale (...). Educaţia politică nu este (...) doar o materie şi un principiu didactic, el este întotdeauna şi un principiu şcolar."

[din: Peter Henkenborg, Politische Bildung als Schulprinzip: Demokratie-Lernen im Schulalltag; în: Wolfgang Sander (ed.), Handbuch politische Bildung, Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenreihe Band 476, Bonn 2005, p. 265-266]
 


Prăpastia dintre ceea ce pretindem că facem şi ceea ce facem cu adevărat

Cu toate că însemnătatea practicării principiilor democratice în şcoli este incontestabilă în ceea ce priveşte obiectivele educaţiei politice (vezi cursul4), nu putem trece cu vederea faptul că există aici unele deficite enorme:

"Prăpastia dintre ceea ce pretindem că este şi ceea ce este cu adevărat educaţia democratică în realitatea şcolară vizează mai ales ideea participării. Experienţa participării este o condiţie fundamentală a educaţiei democratice prin recunoaştere cognitivă. În cotidianul şcolar însă (...) este preponderentă lipsa posibilităţilor de participare."

[din: Peter Henkenborg, Politische Bildung als Schulprinzip: Demokratie-Lernen im Schulalltag; în: Wolfgang Sander (ed.), Handbuch politische Bildung, Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenreihe vol. 476, Bonn 2005, p. 272]


Critică:
Şcoala ca spaţiu lipsit de democraţie

Există însă mereu şi voci critice la adresa posibilităţilor limitate de participare şi a celorlalte deficite: "Unii critici ai sistemului nostru educaţional gândesc că şcolile noastre sunt un spaţiu în care democraţia lipseşte cu desăvârşire. Ei susţin chiar că şcoala este vinovată pentru formarea mentalităţii de adaptare şi pentru laşitatea civilă de care dau dovadă cei mai mulţi din oamenii zilelor noastre.

În şcoli se predă în speţă autoritar, profesorul dictează şi controlează discuţiile. Profesorul evaluează, dă note, exercitând astfel presiune asupra elevilor. Conform acestei aserţiuni, şcoala este mai degrabă o instituţie a societăţii concurenţiale social-darviniste, decât un loc unde elevii pot să-şi cunoască forţa personală şi morală sau puterea formelor de viaţă democratice."

Este important să se schimbe mentalitatea, iar şcoala să fie mai deschisă ...

Ţinând cont de această viziune critică, următorul text numeşte două mijloace, prin intermediul cărora şcoala poate deveni (şi) un spaţiu al democraţiei:

"În primul rând trebuie să fim conştienţi de faptul că şcoala nu este numai o 'instituţie în care se învaţă', ci şi o structură socială, o micro-societate, un spaţiu în care trăiesc copii şi adulţi, în care pot fi regăsite aproape toate problemele care există şi în realitatea politică şi socială.

A vedea şcoala ca pe un 'polis', în care sunt înţelese realităţile sociale precum şi calităţile cetăţeneşti - aceasta este prima condiţie de respectat pentru cei care doresc să ia în serios democraţia şi etica civilă în şcoli (...).

În al doilea rând, există posibilitatea construirii unor punţi, care să deschidă accesul şcolilor către realitatea socială. Şcolile se pot implica, astfel, în proiecte educaţionale, în activitatea serviciilor sociale, a iniţiativelor locale, 'făcând practică' şi depăşind astfel în mod conştient spaţiul şcolar, prin participarea politică obişnuindu-se cu caracterul 'serios' al consecinţelor   sociale ale celor învăţate."

[ambele citate din: Andreas Flitner, Kinder müssen nachdenken - Lehrer müssen das anerkennen. Was kann die Schule für demokratisches Denken und Handeln tun?; în: Das Parlament 27/2004, p. 16]

Există motive bune pentru exersarea  democraţiei în şcoli ...

"Curajul civil sau social este unul dintre cele mai importante elemente ale democraţiei trăite. Parlamentele alese şi guvernele legitime, tribunalele independente, libertatea de exprimare şi celelalte ingrediente democratice nu constituie decât o jumătate din ceea ce înseamnă democraţia.

Cealaltă jumătate este alcătuită din felul în care oamenii aleg să-şi ducă viaţa: ea depinde de faptul că există un număr suficien de cetăţeni care conservă bunurile comunitare; că drepturile omului sunt rezervate tuturor.

Democraţia nu poate exista decât acolo unde nu domneşte ameninţare şi violenţă, ea poate exista doar acolo unde există suficienţi cetăţeni care se simt responsabili de menţinerea dreptăţii şi libertăţii, a libertăţii de exprimare, adică unde există oameni care reuşesc să impună aceste lucruri şi acolo unde ele nu sunt de la sine înţeles şi unde ar fi poate mai comod să întoarcă privirea şi să-şi ţină gura; mai ales acolo, unde trebuie să ai curaj să faci toate acestea şi unde curajosul poate fi astfel dezavantajat."

[din: Andreas Flitner, Kinder müssen nachdenken - Lehrer müssen das anerkennen. Was kann die Schule für demokratisches Denken und Handeln tun?; în: Das Parlament 27/2004, p. 16]


Exemple

Pe alte pagini din cadrul acestui capitol vă sunt prezentate unele exemple de la şcoala "Helene Lange" din Wiesbaden (Germania), ale cărei metode neobişnuite se bucură de rezonanţă internaţională. Exemplele pe care le amintim aici fac referire la cele ce se întâmplă în interiorul şcolii şi ai fost alese, pentru că pot fi practicate relativ uşor şi pentru că "democraţia din şcoli" trebuie să înceapă, până la urmă, chiar în şcoli. Ea nu trebuie să se limiteze însă doar la acest spaţiu, extinzându-se, prin intermediul diferitelor iniţiative, asupra celor mai diverse domenii (local - global).

bullet Asumarea răspunderii: elevii fac curăţenie şi îşi decorează singuri şcoala ...
 
bullet Cooperare: Elevii preiau funcţii ...
 
bullet Consiliul clasei: Elevii îşi rezolvă singuri problemele ...

[Autor: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

TemeWeb 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    I    Educaţie pentru pace    I    Metode

     

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.