Proiect
sus Dezbatere Puzzle pe grupe Joc pe planuri Proiect Betzavta

 

 


 

Metode

Metode de activare a orei de educaţie politică

Proiectul

Unul dintre iniţiatorii metodei moderne a proiectului, americanul John Dewey (1859-1952), caracterizează proiectul în cadrul pedagogiei ca fiind o "metodă a experienţei cognitive". Ora de curs nu trebuie să se compună doar din situaţii create în mod artificial, ea trebuie să includă aspecte cât mai realiste din viaţa de zi cu zi. Cât despre felul în care trebuie să decurgă un proiect şi despre conţinutul său teoretic există, fireşte, multe viziuni diferite. De necontestat este însă faptul că activităţile concrete constituie o condiţie importantă pentru procesul cognitiv. În cadrul acestor proiecte, profesorii şi elevii se îndeletnicesc împreună cu o problemă reală, toţi beneficiind de aceleaşi drepturi şi obligaţii. Astfel, competenţele-cheie pot fi însuşite cu mult mai uşor.

Ce este un proiect?

"Un proiect reuşit este (...) întotdeauna o confruntare vie cu realitatea trăită, în cadrul căreia se găsesc, la comun, una sau mai multe soluţii pentru o problemă, lucru care rezultă într-un anumit produs, respectiv într-un rezultat concret."

[din: Dieter Maier, Methoden für komplexe Lernvorhaben: Projekt, Sozialstudie und Zukunftswerkstatt; în: Wolfgang Sander (ed.), Handbuch politische Bildung, Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenreihe vol. 476, Bonn 2005, p. 594-595]
 




Fazele unui proiect



 


Fazele unui proiect


1. Iniţiativă şi detectarea unui posibil subiect 

Este foarte important să existe o situaţie iniţială "deschisă", iar elevii să fie interesaţi de subiectul ales. Iniţiativa poate fi luată în mod spontan, de către elevi, subiectele pot fi găsite însă şi la comun, împreună cu profesorul, de ex. prin  brainstorming, concurs de idei etc. În cazul în care profesorul doreşte să atingă un anumit domeniu, el poate indica unele concepte fundamentale, sau să întocmească o listă cu subiecte.

2. Planificarea proiectului

a. Grupa începe să discute despre subiectul ales, schiţând astfel domeniul în care participanţii doresc să activeze. În plus, grupa va formula şi titlul final, va determina perioada de desfăşurare şi va da un nume produsului.

b. Participanţii dezvoltă împreună întrebări-cheie şi structurează activitatea la proiect. În această etapă se construieşte şi planul concret de activitate: cine se ocupă cu ce, cum şi cât timp?

3. Execuţia proiectului/faza de lucru
 
bulletProfesorul şi elevii lucrează conform planului de activitate: ei adună informaţii, iau interviuri, strâng materiale, realizează produsul, pregătesc prezentarea etc.
 
bulletDiscuţii intermediare: toţi participanţii sunt informaţi despre activităţile ce au avut loc până în acest moment. Aici pot apărea şi propunerile de îmbunătăţire a proiectului. Profesorul şi elevii discută despre proiect şi despre felul în care participanţii au ales să se comporte unii cu ceilalţi. Discuţiile mai ajută şi la temperarea acţiunilor individuale sau la încurcarea în detalii. În plus, ele mai atrag atenţia şi asupra respectării programului.

4. Prezentare

De exemplu prin intermediul unei expoziţii, al unui discurs, al unei discuţii, unei gazete de perete, unei proiecţii de film, al unor fluturaşe...

5. Evaluare

Profesorul şi elevii reflectă împreună asupra procesului de desfăşurare a procesului. Ei discută despre succesul educaţional al proiectului, dar şi despre succesul repurtat de produs. Acum sunt formulate criticile şi propunerile de îmbunătăţire pentru acţiunile viitoare.
 

Avantaje şi dezavantaje

Avantajele metodei "Proiect"
 
bulletaproape de realitate (spre deosebire de metodele de simulare), proiectele constituie o punte de legătură între şcoală şi "realitate"
bulletdobândirea unor competenţe-cheie
bulletelevii învaţă din acţiunile lor, de aceea succesul este de durată
bulletmotivează, se atinge un nivel de angajament sporit din partea elevilor

Dezavantajele metodei "Proiect"
 
bulletdurează mult (sunt necesare multe ore de curs)
bulletsuccesul nu poate fi planificat
bulleteste necesar un grad sporit de angajament din partea profesorului
bulletnu este o metodă „obişnuită“, nu poate fi folosită prea des, pentru că îşi poate pierde funcţia de motivare
bulletprobleme de organizare (programă, structura orei de curs etc.)

[Autori: Marietta Enss/Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

Teme:   Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    I    Educaţie pentru pace    I    Metode

     

Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţi.