|
| |
Metode de activare a orei de educaţie
politică
 |
Proiectul
Unul dintre iniţiatorii metodei moderne a proiectului, americanul John
Dewey (1859-1952), caracterizează proiectul în cadrul pedagogiei ca
fiind o "metodă a experienţei cognitive". Ora de curs
nu trebuie să se compună doar din situaţii create în mod
artificial, ea trebuie să includă aspecte cât mai realiste din
viaţa de zi cu zi. Cât despre felul în care trebuie să decurgă
un proiect şi despre conţinutul său teoretic există,
fireşte, multe viziuni diferite. De necontestat este însă
faptul că activităţile concrete constituie o condiţie importantă pentru procesul cognitiv. În cadrul acestor proiecte,
profesorii şi elevii se îndeletnicesc împreună cu o problemă
reală, toţi beneficiind de aceleaşi drepturi şi obligaţii.
Astfel, competenţele-cheie pot fi însuşite cu mult mai uşor.
Ce este un proiect?
"Un proiect reuşit este (...) întotdeauna o confruntare vie cu
realitatea trăită, în cadrul căreia se găsesc, la
comun, una sau mai multe soluţii pentru o problemă, lucru care
rezultă într-un anumit produs, respectiv într-un rezultat concret."
[din: Dieter Maier, Methoden für komplexe Lernvorhaben: Projekt,
Sozialstudie und Zukunftswerkstatt; în: Wolfgang Sander (ed.), Handbuch
politische Bildung, Bundeszentrale für politische Bildung Schriftenreihe
vol. 476, Bonn 2005, p. 594-595]
|
|
Fazele unui proiect
 |
Fazele unui proiect
1. Iniţiativă şi detectarea unui posibil subiect
Este foarte important să existe o situaţie iniţială
"deschisă", iar elevii să fie interesaţi de
subiectul ales. Iniţiativa poate fi luată în mod spontan, de către
elevi, subiectele pot fi găsite însă şi la comun, împreună
cu profesorul, de ex. prin brainstorming, concurs de idei etc.
În cazul în care profesorul doreşte să atingă un anumit
domeniu, el poate indica unele concepte fundamentale, sau să întocmească
o listă cu subiecte.
2. Planificarea proiectului
a. Grupa începe să discute despre subiectul ales, schiţând
astfel domeniul în care participanţii doresc să activeze. În
plus, grupa va formula şi titlul final, va determina perioada de desfăşurare
şi va da un nume produsului.
b. Participanţii dezvoltă împreună întrebări-cheie
şi structurează activitatea la proiect. În această etapă
se construieşte şi planul concret de activitate: cine se ocupă
cu ce, cum şi cât timp?
3. Execuţia proiectului/faza de lucru
 | Profesorul şi elevii lucrează
conform planului de activitate: ei adună informaţii, iau
interviuri, strâng materiale, realizează produsul, pregătesc
prezentarea etc.
|
 | Discuţii intermediare: toţi
participanţii sunt informaţi despre activităţile
ce au avut loc până în acest moment. Aici pot apărea
şi propunerile de îmbunătăţire a proiectului.
Profesorul şi elevii discută despre proiect şi despre
felul în care participanţii au ales să se comporte unii cu
ceilalţi. Discuţiile mai ajută şi la temperarea acţiunilor
individuale sau la încurcarea în detalii. În plus, ele mai atrag
atenţia şi asupra respectării programului. |
4. Prezentare
De exemplu prin intermediul unei expoziţii, al unui discurs, al unei
discuţii, unei gazete de perete, unei proiecţii de film, al unor
fluturaşe...
5. Evaluare
Profesorul şi elevii reflectă împreună asupra procesului de
desfăşurare a procesului. Ei discută despre succesul educaţional
al proiectului, dar şi despre succesul repurtat de produs. Acum sunt
formulate criticile şi propunerile de îmbunătăţire
pentru acţiunile viitoare.
|
Avantaje
şi dezavantaje |
Avantajele
metodei "Proiect"
 | aproape de realitate (spre deosebire
de metodele de simulare), proiectele constituie o punte de legătură
între şcoală şi "realitate" |
 | dobândirea unor competenţe-cheie |
 | elevii învaţă din acţiunile
lor, de aceea succesul este de durată |
 | motivează, se atinge un nivel de
angajament sporit din partea elevilor |
Dezavantajele
metodei "Proiect"
 | durează mult (sunt necesare multe
ore de curs) |
 | succesul nu poate fi planificat |
 | este necesar un grad sporit de
angajament din partea profesorului |
 | nu este o metodă „obişnuită“,
nu poate fi folosită prea des, pentru că îşi poate
pierde funcţia de motivare |
 | probleme de organizare (programă,
structura orei de curs etc.) |
|
[Autori: Marietta Enss/Ragnar Müller]
[începutul
paginii]
|