|
| |
Cursul 5: Strategii de soluţionare - Global Governance
Atunci când problemele încep să capete un
caracter din ce în ce mai global, atunci soluţionarea lor politică
trebuie să devină şi ea de ordin „global“. În acest sens
există nenumărate proiecte, care vizează inclusiv constituirea
unui stat global. Şi pentru că acesta rămâne – cel puţin
pentru viitorul apropiat – o utopie, şi pentru că, după părerea
multora, acesta nu este nici măcar de dorit, s-a încercat găsirea
unor forme organizaţionale noi care să adapteze politica la noua eră
a globalizării. În acest scop a fost inventat conceptul de „global
governance“. Global governance înseamnă...
 | O conducere a lumii fără un sistem global de
conducere |
| O
politică internă la nivel mondial |
| O politică a noii ordinii mondiale |
| Politica în secolul XXI |
| Un concept opus neo-liberalismului |
| Un răspuns la globalizare |
În următorul tabel apar unele încercări
de definire a noţiunii de "Global Governance", care urmează
a vă oferi o primă impresie despre dimensiunile şi direcţiile
reprezentate de acest concept:
|
Global Governance este ... |
|
„... corectura politică a
economiei de piaţă globalizate în sensul … unei implicări
a sistemului politic în scopuri sociale mai cuprinzătoare...“
[Holger Mürle] |
„... colaborarea dintre actorii statali şi
non-statali de la nivel local şi până la nivel global ...”
[Dirk Messner / Franz Nuscheler] |
|
„... nu doar un concept de politică externă,
ci un proiect în scopul reorganizării politicii la toate nivelele de
activitate … Global Governance înseamnă prevenirea pericolului ca
politica să îşi piardă funcţiile şi implicarea în
favoarea impunerii unor logici de sistem anonime şi a formării
unei „lumi de-statalizate“ ...“
[Dirk Messner / Franz Nuscheler] |
„... au fost căutate strategii de soluţionare
care să nu pună la îndoială avantajele economice şi
politice ale globalizării, potrivite pentru depăşirea sau
diminuarea nedreptăţilor apărute pe parcurs precum şi
pentru întâmpinarea pericolelor … Această funcţie a primit între
timp numele de Global Governance ...“
[Bundestag-ul german] |
|
„... un sistem complex, cu multiple nivele, de
guvernare dincolo de statul naţional...“
[Ulrich Menzel] |
„... o încercare de rezolvare a problemelor
de ordin global...“
[Dirk Messner / Franz Nuscheler] |
|
„... opusul reglementărilor a căror esenţă
este liberalizarea şi globalizarea pieţelor...“
[Holger Mürle] |
„... un concept născut de pe urma deficitului de
reglementare a politicii globale, prin care se încearcă consolidarea
competenţelor şi a transparenţei instituţiilor internaţionale
prin implicarea unor actori non-statali ...”
[Klaus Müller] |
|
„Capitalismul este un tigru puternic şi plin
de vlagă, care poate revigora economia – asta
dacă a fost mai întâi îmblânzit de instituţiile civile, statale şi
politice. Globalizarea a eliberat tigrul din cuşca în care era ţinut,
dezlănţuind astfel un capitalism „sălbatic“, care, la fel
ca un tigru eliberat, s-a reîntors la instinctele sale de a vâna şi
devora totul“ [Benjamin R. Barber].
Scopul Global Governance este o (re-)îmblânzire
a „tigrului“ eliberat de globalizare“. |
Global Governance ca răspuns la
problemele globale
Repartizarea neuniformă a câştigurilor,
impozitele neplătite de centrele financiare off-shore, crizele internaţionale
ca rezultat al unor mişcări de capital speculative, o concurenţă
ruinoasă la nivelul local, din cauza potenţialelor ameninţări
venite din direcţia companiilor multinaţionale, precum şi
celelalte consecinţe nefaste ale globalizării (economice) pot fi
analizate numai în context global, actorii de la toate nivelele trebuind să
coopereze. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alte probleme globale,
de la efectul de seră sau fenomenul migraţiei şi până la
criminalitatea internaţională şi distribuţia armelor de
distrugere în masă.
Statul naţional este prea mic pentru a
rezolva în mod eficient aceste probleme. Prima „îmblânzire a
capitalismului“ de succes a avut loc în interiorul graniţelor statale.
Numai că acum aceste graniţe, care definesc până la urmă
statul, se află într-un profund antagonism cu „lipsa totală de
limite“ presupusă de globalizare: statul naţional erodează, el
nu mai poate duce bun sfârşit unele funcţii importante ale sale, ca
de exemplu garantarea siguranţei cetăţenilor săi în această
epocă a armelor de distrugere în masă.
Arhitectura Global Governance
Global governance doreşte să umple
golul rezultat, deficitul de reglementare, prin cooperarea la nivel internaţional
– statul păstrându-şi însă propriile funcţii de
reglementare -, dar şi prin constituirea unor noi forme politice, în
special prin implicarea societăţii civile (de la nivel global) şi
prin consolidarea organizaţiilor internaţionale. Schema următoare
detaliază felul în care este construită Global Governance:
Global Governance - între utopie şi
necesitate
„Global Governance nu este un proiect romantic
pentru o „lume unică“, ci un răspuns realist la provocările
globalizării“, astfel argumentează Franz Nuscheler. Global
Governance încearcă să găsească strategii de soluţionare
ale problemelor globale. Necesitatea unor noi căi de soluţionare
politică a problemelor existente este un fapt aproape necontestat, arhitecţilor
Global Governance li se reproşează însă deseori că
proiectele lor sunt utopice.
Dar cum ar putea să funcţioneze
cooperarea la nivel global, când Statele Unite, o putere hegemonială,
şi-a ales propria cale, retrăgându-se, de exemplu, din protocolul de
la Kyoto şi provocând astfel un regres în ceea ce priveşte strădaniile
globale de protejare a climei? Cine ar trebui să devină responsabil
pentru cooperarea dintre state, corporaţii, oraşe, ONG-uri etc.?
Şi chiar şi dacă această
cooperare ar putea fi coordonată: cine legitimizează deciziile? Cum
pot fi organizate procesele democratice la nivel global? Pentru că Global
Governance trebuie să fie în acelaşi timp atât eficientă cât
şi democratică. Aceste două cerinţe de bază se află
însă într-o relaţie tensionată.
Cel mai avansat model de cooperare între state
şi societăţi este Uniunea Europeană (UE), care ar putea fi
astfel considerată un „laborator“ al Global Governance. Dar şi în
cadrul UE poate fi observată aceeaşi dilemă referitoare la
eficienţă şi democraţie. Trebuie să avem însă în
vedere faptul că statele europene se aseamănă mult mai mult între
ele decât statele la nivel global.
Sugestii pentru aprofundarea subiectului
1. UE ca "laborator" al Global Governance - informaţii
detaliate despre UE se găsesc pe serverul european (www.europa.eu.int)
precum şi în cadrul unui complex tematic aflat pe serverul D@dalos [...
spre
complexul tematic "Uniunea Europeană"]
2. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) ca posibilă variantă
de guvernare mondială - informaţii detaliate despre ONU se găsesc
pe paginile de internet ale acestei organizaţii (www.un.org)
precum şi în cadrul unui complex tematic de pe serverul D@dalos [...
spre
complexul tematic "Organizaţia Naţiunilor Unite"]
3. Conferinţele mondiale din anii 90 ca exemplu pentru Global Governance
[... mai multe]
4. Agenda 21 ca exemplu pentru Global Governance [...
mai multe]
[Autor: Ragnar Müller]
[începutul
paginii]
|
