Curs 5
sus Curs 2 Curs 3 Curs 4 Curs 5

 

Conferinte
Agenda 21

 


 

Globalizare

Cursul 5: Strategii de soluţionare - Global Governance

Atunci când problemele încep să capete un caracter din ce în ce mai global, atunci soluţionarea lor politică trebuie să devină şi ea de ordin „global“. În acest sens există nenumărate proiecte, care vizează inclusiv constituirea unui stat global. Şi pentru că acesta rămâne – cel puţin pentru viitorul apropiat – o utopie, şi pentru că, după părerea multora, acesta nu este nici măcar de dorit, s-a încercat găsirea unor forme organizaţionale noi care să adapteze politica la noua eră a globalizării. În acest scop a fost inventat conceptul de „global governance“. Global governance înseamnă...

bulletO conducere a lumii fără un sistem global de conducere
bulletO politică internă la nivel mondial
bulletO politică a noii ordinii mondiale
bulletPolitica în secolul XXI
bulletUn concept opus neo-liberalismului
bulletUn răspuns la globalizare

În următorul tabel apar unele încercări de definire a noţiunii de "Global Governance", care urmează a vă oferi o primă impresie despre dimensiunile şi direcţiile reprezentate de acest concept:

Global Governance este ...

„... corectura politică a  economiei de piaţă globalizate în sensul … unei implicări a sistemului politic în scopuri sociale mai cuprinzătoare...“
[Holger Mürle]

„... colaborarea dintre actorii statali şi non-statali de la nivel local şi până la nivel global ...”
[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... nu doar un concept de politică externă, ci un proiect în scopul reorganizării politicii la toate nivelele de activitate … Global Governance înseamnă prevenirea pericolului ca politica să îşi piardă funcţiile şi implicarea în favoarea impunerii unor logici de sistem anonime şi a formării unei „lumi de-statalizate“ ...“
[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... au fost căutate strategii de soluţionare care să nu pună la îndoială avantajele economice şi politice ale globalizării, potrivite pentru depăşirea sau diminuarea nedreptăţilor apărute pe parcurs precum şi pentru întâmpinarea pericolelor … Această funcţie a primit între timp numele de Global Governance ...“
[Bundestag-ul german]

„... un sistem complex, cu multiple nivele, de guvernare dincolo de statul naţional...“
[Ulrich Menzel]

„... o încercare de rezolvare a problemelor de ordin global...“
[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... opusul reglementărilor a căror esenţă este liberalizarea şi globalizarea pieţelor...“
[Holger Mürle]

„... un concept născut de pe urma deficitului de reglementare a politicii globale, prin care se încearcă consolidarea competenţelor şi a transparenţei instituţiilor internaţionale prin implicarea unor actori non-statali ...”
[Klaus Müller]

Capitalismul este un tigru puternic şi plin de vlagă, care poate revigora economia – asta dacă a fost mai întâi îmblânzit de instituţiile civile, statale şi politice. Globalizarea a eliberat tigrul din cuşca în care era ţinut, dezlănţuind astfel un capitalism „sălbatic“, care, la fel ca un tigru eliberat, s-a reîntors la instinctele sale de a vâna şi devora totul“ [Benjamin R. Barber].

Scopul Global Governance este o (re-)îmblânzire a „tigrului“ eliberat de globalizare“.

Global Governance ca răspuns la problemele globale

Repartizarea neuniformă a câştigurilor, impozitele neplătite de centrele financiare off-shore, crizele internaţionale ca rezultat al unor mişcări de capital speculative, o concurenţă ruinoasă la nivelul local, din cauza potenţialelor ameninţări venite din direcţia companiilor multinaţionale, precum şi celelalte consecinţe nefaste ale globalizării (economice) pot fi analizate numai în context global, actorii de la toate nivelele trebuind să coopereze. Acelaşi lucru este valabil şi pentru alte probleme globale, de la efectul de seră sau fenomenul migraţiei şi până la criminalitatea internaţională şi distribuţia armelor de distrugere în masă.

Statul naţional este prea mic pentru a rezolva în mod eficient aceste probleme. Prima „îmblânzire a capitalismului“ de succes a avut loc în interiorul graniţelor statale. Numai că acum aceste graniţe, care definesc până la urmă statul, se află într-un profund antagonism cu „lipsa totală de limite“ presupusă de globalizare: statul naţional erodează, el nu mai poate duce bun sfârşit unele funcţii importante ale sale, ca de exemplu garantarea siguranţei cetăţenilor săi în această epocă a armelor de distrugere în masă.

Arhitectura Global Governance

Global governance doreşte să umple golul rezultat, deficitul de reglementare, prin cooperarea la nivel internaţional – statul păstrându-şi însă propriile funcţii de reglementare -, dar şi prin constituirea unor noi forme politice, în special prin implicarea societăţii civile (de la nivel global) şi prin consolidarea organizaţiilor internaţionale. Schema următoare detaliază felul în care este construită Global Governance:

Global Governance - între utopie şi necesitate

„Global Governance nu este un proiect romantic pentru o „lume unică“, ci un răspuns realist la provocările globalizării“, astfel argumentează Franz Nuscheler. Global Governance încearcă să găsească strategii de soluţionare ale problemelor globale. Necesitatea unor noi căi de soluţionare politică a problemelor existente este un fapt aproape necontestat, arhitecţilor Global Governance li se reproşează însă deseori că proiectele lor sunt utopice.

Dar cum ar putea să funcţioneze cooperarea la nivel global, când Statele Unite, o putere hegemonială, şi-a ales propria cale, retrăgându-se, de exemplu, din protocolul de la Kyoto şi provocând astfel un regres în ceea ce priveşte strădaniile globale de protejare a climei? Cine ar trebui să devină responsabil pentru cooperarea dintre state, corporaţii, oraşe, ONG-uri etc.?

Şi chiar şi dacă această cooperare ar putea fi coordonată: cine legitimizează deciziile? Cum pot fi organizate procesele democratice la nivel global? Pentru că Global Governance trebuie să fie în acelaşi timp atât eficientă cât şi democratică. Aceste două cerinţe de bază se află însă într-o relaţie tensionată.

Cel mai avansat model de cooperare între state şi societăţi este Uniunea Europeană (UE), care ar putea fi astfel considerată un „laborator“ al Global Governance. Dar şi în cadrul UE poate fi observată aceeaşi dilemă referitoare la eficienţă şi democraţie. Trebuie să avem însă în vedere faptul că statele europene se aseamănă mult mai mult între ele decât statele la nivel global.

Sugestii pentru aprofundarea subiectului

1. UE ca "laborator" al Global Governance - informaţii detaliate despre UE se găsesc pe serverul european (www.europa.eu.int) precum şi în cadrul unui complex tematic aflat pe serverul D@dalos [... spre complexul tematic "Uniunea Europeană"]

2. Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) ca posibilă variantă de guvernare mondială - informaţii detaliate despre ONU se găsesc pe paginile de internet ale acestei organizaţii (www.un.org) precum şi în cadrul unui complex tematic de pe serverul D@dalos [... spre complexul tematic "Organizaţia Naţiunilor Unite"]

3. Conferinţele mondiale din anii 90 ca exemplu pentru Global Governance [... mai multe]

4. Agenda 21 ca exemplu pentru Global Governance [... mai multe]

[Autor: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

TemeWeb 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     


Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţ.