|
| |
Mişcarea critică la adresa
globalizării
În contextul consecinţelor globalizării
este interesant de urmărit şi critica la adresa acesteia. Mişcarea
„adversarilor globalizării“ a atras o atenţie publică enormă,
iar în domeniul politic au fost formulate revendicări importante.
 |
De regulă, protestele relativ violente care
au avut loc cu ocazia conferinţei Organizaţiei Mondiale a
Comerţului (OMC)
din Seattle de la sfârşitul anului 1999, au
fost considerate ca fiind începuturile unei mişcări căreia i-a
fost pusă eticheta oarecum injustă de „adversari ai globalizării“.
Aceasta este de fapt o reţea liberă de
organizaţii şi persoane (în special oameni de ştiinţă),
extraordinar de eterogenă, a cărei portavoce a devenit între timp
ATTAC (Association for the Taxation of Financial Transactions for the Aid of
Citizens - www.attac.org). Următorul text aruncă lumină
asupra punctelor critice şi strategiilor de soluţionare propuse de
ATTAC.
|
Declaraţia Attac
[adoptată la 26.5.2002 la Consiliul
Attac de la Frankfurt/Main]
Globalizarea este o transformare de proporţii
istorice. Ea schimbă societatea într-un ritm extrem de rapid, intervenind
în mod grav în viaţa noastră. Până în acest moment, ea a fost
dominată în mod unilateral de interese economice puternice, de marile bănci,
fonduri de investiţii, concerne trans-naţionale şi de alţi
mari proprietari de capital. Modelul său este neo-liberalismul. Conform
acestei ideologii, problemele sociale pot fi rezolvate mai uşor dacă
sunt lăsate pe mâna pieţei şi a întreprinderilor private.
Promisiunea neo-liberală, care prevedea că globalizarea va aduce bunăstare
pentru toţi, nu s-a împlinit încă, ba chiar dimpotrivă:
 |
Clivajul social dintre nord şi sud devine
din ce în ce mai adânc. În timp ce bogaţii devin tot mai bogaţi,
sărăcia din lumea a treia creşte tot mai mult. Prin crize
financiare şi economice economii naţionale întregi sunt ruinate
peste noapte, iar sute de mii de oameni îşi pierd locul de muncă.
|
 |
Sărăcia s-a întors în ţările
industrializate. Nesiguranţa socială, excluderea şi nedreptatea
sunt în creştere şi în aşa-numitele ţări bogate.
Sistemele de asigurare socială sunt desfiinţate şi ameninţate
de privatizare. Pensiile, sănătatea şi educaţia sunt pe
cale să fie transformate în mărfuri.
|
 |
Democraţia este subminată, pentru că
aşa-numiţii global players dictează din ce în ce mai mult în
politică, ameninţând că îşi vor schimba „locaţia“.
|
 |
Se creează noi inegalităţi între
sexe. Liberalizarea pieţelor muncii şi desfiinţarea sistemului
de asigurări sociale sunt posibile mai ales prin munca flexibilă
prestată de femei, muncă plătită insuficient sau chiar
deloc. Chiar şi munca bărbaţilor este din ce în ce mai
liberalizată şi globalizată, urmând modelul muncii flexibile,
neplătite şi neprotejate. |
 |
Globalizarea a condus la o creştere drastică
a violenţei sexuale şi structurale împotriva femeilor, ca de
exemplu traficul trans-frontalier cu femei şi copii. Victimele războaielor
moderne, globalizate, sunt, de cele mai multe ori, femeile şi copiii. |
 |
Soluţionarea problemelor de mediu este mereu
amânată. Resursele naturale necesare vieţii sunt distruse prin
subjugarea lor logicii pieţei. |
 |
Pluralismul cultural este nivelat printr-o
industrie culturală puternică din punct de vedere economic. Puterea
de sugestie a publicităţii şi a logo-urilor mărcilor
determină din ce în ce mai mult orientările valorice şi
modelele sociale. |
 |
Alte cauze ar mai fi interesele hegemonice şi noile surse de materii prime (petrol şi gaze naturale), pe care
naţiunile industrializate bogate vor să le asigure prin planificare
militară şi intervenţii agresive. Globalizarea neo-liberală
a creat foarte mulţi perdanţi şi numai puţini câştigători. Ca rezultat, ea a
favorizat destabilizarea politică şi a devenit un motiv pentru
violenţă, război şi terorism. Acest lucru conduce la o înarmare
globală justificată, la militarizare şi la sufocarea
drepturilor democratice. |
Avem
nevoie de o altă politică
Globalizarea neo-liberală nu este în nici
un caz inevitabilă şi nici lipsită de alternative. Ea este urmărită
cu precizie de guvernele marilor ţări industrializate şi cu
ajutorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi
Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO). Germania şi UE joacă,
de asemenea, un rol important atât la nivel intern (liberalizarea pieţelor
interne) cât şi la modelarea neo-liberală a economiei mondiale.
Alternative economice şi socio-politice au
existat dintotdeauna. Noi sprijinim o ordine economică mondială
ecologică şi solidară. Acest lucru presupune o cooperare internaţională
sporită precum şi dezvoltarea susţinută, conform normelor
ecologice, atât a nordului cât şi a sudului. Noi ne dorim o lume în care
democraţia să fie garantată pentru toţi oamenii şi unde
diversitatea economică este susţinută.
Aceste ţeluri pot fi atinse numai dacă
va exista o mişcare socială puternică, activă la nivel
internaţional. Attac este parte integrantă din această mişcare.
Ea s-a format la Seattle, Praga, Genova precum şi în multe alte locuri,
continuând să se dezvolte în cadrul forumului social mondial de la Porto
Alegre.
 |
Ca parte dintr-o mişcare extra-parlamentară,
Attac îşi va aduce contribuţia pentru o democratizare de proporţii
a societăţii. |
 |
Attac luptă pentru o nouă ordine
mondială, în care bogăţiile lumii vor fi distribuite în mod
drept şi folosite în mod ecologic. |
 |
Attac face parte din mişcarea anti-război
şi pro-pace, deoarece o lume dreaptă nu este posibilă fără
pace.
|
Attac se impune pentru:
 |
Sfârşitul pregătirilor de război
şi a războaielor în general, şi pentru o soluţionare paşnică
a conflictelor civile. Condamnăm militarizarea politicii externe şi
serviciul activ în războaie al armatei federale germane. |
 |
Introducerea unui impozit pe tranzacţiile
financiare internaţionale, aşa-numitele impozite Tobin, şi
utilizarea încasărilor în cadrul unor proiecte ce privesc mediul
internaţional şi dezvoltarea. |
 |
Desfiinţarea paradisurilor fiscale,
reglementarea derivativelor şi interzicerea fondurilor ultra-speculative
(aşa-numitele „hedge funds“).
|
 |
Impozitarea mai mare a veniturilor provenite din
investiţii şi a marilor averi. |
 |
Soluţionarea crizei datoriilor ţărilor
în curs de dezvoltare, finalizarea adaptării structurale neo-liberale
precum şi dizolvarea dictaturii creditorilor printr-un proces drept
şi transparent. |
 |
O ordine mondială a comerţului, care
susţine cu precădere interesele ţărilor în curs de
dezvoltare, a celor dezavantajaţi din punct de vedere social şi
mediul ambiant.
|
 |
Instituţiile internaţionale care
servesc acestor scopuri şi nu intereselor ţărilor
industrializate, a concernelor şi a elitelor corupte. |
 |
O Europă democratică şi socială,
care să se orienteze după nevoile oamenilor şi după
principiul solidarităţii cu celelalte părţi ale lumii. Ne
opunem limitării dreptului de organizare a demonstraţiilor, a libertăţii
de a călători, a dreptului de exprimare liberă. Respingem
criminalizarea mişcării împotriva globalizării neo-liberale. |
 |
O reformă democratică a serviciilor
publice. Sprijinim o securitate socială care să permită tuturor
să ducă o viaţă demnă de orice fiinţă umană.
Respingem privatizarea serviciilor publice şi sociale, ca de exemplu a
sistemului de educaţie şi de sănătate, precum şi a
sistemului de furnizare a apei potabile, aşa cum s-a ameninţat în
cadrul acordului GATS. Respingem, de asemenea, privatizarea bunurilor publice
şi a resurselor genetice.
|
 |
Un sistem solidar de asigurare pentru bătrâni.
|
 |
Redistribuirea şi reevaluarea muncii plătite
şi neplătite în cadrul diviziunii muncii în funcţie de
regiune şi de sex. |
 |
O organizare socială şi ecologică
a agriculturii. Suntem împotriva produselor modificate genetic şi a
acordării patentelor pe viaţă. |
 |
Reglementarea şi limitarea puterii
concernelor trans-naţionale şi a concentrărilor de putere
economice prin formarea de carteluri şi prin fuziuni. Susţinem,
printre altele, impozite mai mari pentru întreprinderi, salarii care să
asigure o existenţă decentă, o legislaţie a muncii în
beneficiul salariaţilor precum şi drepturi decizionale pentru aceştia,
directive referitoare la oportunităţi egale, standarde sociale
şi ecologice.
|
Haideţi să luăm viitorul lumii
în propriile noastre mâini!
[începutul paginii]
|