ATTAC
sus

 

 


 

Globalizare

Mişcarea critică la adresa globalizării

În contextul consecinţelor globalizării este interesant de urmărit şi critica la adresa acesteia. Mişcarea „adversarilor globalizării“ a atras o atenţie publică enormă, iar în domeniul politic au fost formulate revendicări importante.

De regulă, protestele relativ violente care au avut loc cu ocazia conferinţei Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) din Seattle de la sfârşitul anului 1999, au fost considerate ca fiind începuturile unei mişcări căreia i-a fost pusă eticheta oarecum injustă de „adversari ai globalizării“. Aceasta este de fapt o reţea liberă de organizaţii şi persoane (în special oameni de ştiinţă), extraordinar de eterogenă, a cărei portavoce a devenit între timp ATTAC (Association for the Taxation of Financial Transactions for the Aid of Citizens - www.attac.org). Următorul text aruncă lumină asupra punctelor critice şi strategiilor de soluţionare propuse de ATTAC.

Declaraţia Attac

[adoptată la 26.5.2002 la Consiliul Attac de la Frankfurt/Main]

Globalizarea este o transformare de proporţii istorice. Ea schimbă societatea într-un ritm extrem de rapid, intervenind în mod grav în viaţa noastră. Până în acest moment, ea a fost dominată în mod unilateral de interese economice puternice, de marile bănci, fonduri de investiţii, concerne trans-naţionale şi de alţi mari proprietari de capital. Modelul său este neo-liberalismul. Conform acestei ideologii, problemele sociale pot fi rezolvate mai uşor dacă sunt lăsate pe mâna pieţei şi a întreprinderilor private. Promisiunea neo-liberală, care prevedea că globalizarea va aduce bunăstare pentru toţi, nu s-a împlinit încă, ba chiar dimpotrivă:
 

bullet

Clivajul social dintre nord şi sud devine din ce în ce mai adânc. În timp ce bogaţii devin tot mai bogaţi, sărăcia din lumea a treia creşte tot mai mult. Prin crize financiare şi economice economii naţionale întregi sunt ruinate peste noapte, iar sute de mii de oameni îşi pierd locul de muncă.

bullet

Sărăcia s-a întors în ţările industrializate. Nesiguranţa socială, excluderea şi nedreptatea sunt în creştere şi în aşa-numitele ţări bogate. Sistemele de asigurare socială sunt desfiinţate şi ameninţate de privatizare. Pensiile, sănătatea şi educaţia sunt pe cale să fie transformate în mărfuri.

bullet

Democraţia este subminată, pentru că aşa-numiţii global players dictează din ce în ce mai mult în politică, ameninţând că îşi vor schimba „locaţia“.

bullet

Se creează noi inegalităţi între sexe. Liberalizarea pieţelor muncii şi desfiinţarea sistemului de asigurări sociale sunt posibile mai ales prin munca flexibilă prestată de femei, muncă plătită insuficient sau chiar deloc. Chiar şi munca bărbaţilor este din ce în ce mai liberalizată şi globalizată, urmând modelul muncii flexibile, neplătite şi neprotejate.

bullet

Globalizarea a condus la o creştere drastică a violenţei sexuale şi structurale împotriva femeilor, ca de exemplu traficul trans-frontalier cu femei şi copii. Victimele războaielor moderne, globalizate, sunt, de cele mai multe ori, femeile şi copiii.

bullet

Soluţionarea problemelor de mediu este mereu amânată. Resursele naturale necesare vieţii sunt distruse prin subjugarea lor logicii pieţei.

bullet

Pluralismul cultural este nivelat printr-o industrie culturală puternică din punct de vedere economic. Puterea de sugestie a publicităţii şi a logo-urilor mărcilor determină din ce în ce mai mult orientările valorice şi modelele sociale.

bullet

Alte cauze ar mai fi interesele hegemonice şi noile surse de materii prime (petrol şi gaze naturale), pe care naţiunile industrializate bogate vor să le asigure prin planificare militară şi intervenţii agresive. Globalizarea neo-liberală a creat foarte mulţi perdanţi şi numai puţini câştigători. Ca rezultat, ea a favorizat destabilizarea politică şi a devenit un motiv pentru violenţă, război şi terorism. Acest lucru conduce la o înarmare globală justificată, la militarizare şi la sufocarea drepturilor democratice.

Avem nevoie de o altă politică

Globalizarea neo-liberală nu este în nici un caz inevitabilă şi nici lipsită de alternative. Ea este urmărită cu precizie de guvernele marilor ţări industrializate şi cu ajutorul Fondului Monetar Internaţional (FMI), Banca Mondială şi Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO). Germania şi UE joacă, de asemenea, un rol important atât la nivel intern (liberalizarea pieţelor interne) cât şi la modelarea neo-liberală a economiei mondiale.

Alternative economice şi socio-politice au existat dintotdeauna. Noi sprijinim o ordine economică mondială ecologică şi solidară. Acest lucru presupune o cooperare internaţională sporită precum şi dezvoltarea susţinută, conform normelor ecologice, atât a nordului cât şi a sudului. Noi ne dorim o lume în care democraţia să fie garantată pentru toţi oamenii şi unde diversitatea economică este susţinută.

Aceste ţeluri pot fi atinse numai dacă va exista o mişcare socială puternică, activă la nivel internaţional. Attac este parte integrantă din această mişcare. Ea s-a format la Seattle, Praga, Genova precum şi în multe alte locuri, continuând să se dezvolte în cadrul forumului social mondial de la Porto Alegre.
 

bullet

Ca parte dintr-o mişcare extra-parlamentară, Attac îşi va aduce contribuţia pentru o democratizare de proporţii a societăţii.

bullet

Attac luptă pentru o nouă ordine mondială, în care bogăţiile lumii vor fi distribuite în mod drept şi folosite în mod ecologic.

bullet

Attac face parte din mişcarea anti-război şi pro-pace, deoarece o lume dreaptă nu este posibilă fără pace.

Attac se impune pentru:
 

bullet

Sfârşitul pregătirilor de război şi a războaielor în general, şi pentru o soluţionare paşnică a conflictelor civile. Condamnăm militarizarea politicii externe şi serviciul activ în războaie al armatei federale germane.

bullet

Introducerea unui impozit pe tranzacţiile financiare internaţionale, aşa-numitele impozite Tobin, şi utilizarea încasărilor în cadrul unor proiecte ce privesc mediul internaţional şi dezvoltarea.

bullet

Desfiinţarea paradisurilor fiscale, reglementarea derivativelor şi interzicerea fondurilor ultra-speculative (aşa-numitele „hedge funds“).

bullet

Impozitarea mai mare a veniturilor provenite din investiţii şi a marilor averi.

bullet

Soluţionarea crizei datoriilor ţărilor în curs de dezvoltare, finalizarea adaptării structurale neo-liberale precum şi dizolvarea dictaturii creditorilor printr-un proces drept şi transparent.

bullet

O ordine mondială a comerţului, care susţine cu precădere interesele ţărilor în curs de dezvoltare, a celor dezavantajaţi din punct de vedere social şi mediul ambiant.

bullet

Instituţiile internaţionale care servesc acestor scopuri şi nu intereselor ţărilor industrializate, a concernelor şi a elitelor corupte.

bullet

O Europă democratică şi socială, care să se orienteze după nevoile oamenilor şi după principiul solidarităţii cu celelalte părţi ale lumii. Ne opunem limitării dreptului de organizare a demonstraţiilor, a libertăţii de a călători, a dreptului de exprimare liberă. Respingem criminalizarea mişcării împotriva globalizării neo-liberale.

bullet

O reformă democratică a serviciilor publice. Sprijinim o securitate socială care să permită tuturor să ducă o viaţă demnă de orice fiinţă umană. Respingem privatizarea serviciilor publice şi sociale, ca de exemplu a sistemului de educaţie şi de sănătate, precum şi a sistemului de furnizare a apei potabile, aşa cum s-a ameninţat în cadrul acordului GATS. Respingem, de asemenea, privatizarea bunurilor publice şi a resurselor genetice.

bullet

Un sistem solidar de asigurare pentru bătrâni.

bullet

Redistribuirea şi reevaluarea muncii plătite şi neplătite în cadrul diviziunii muncii în funcţie de regiune şi de sex.

bullet

O organizare socială şi ecologică a agriculturii. Suntem împotriva produselor modificate genetic şi a acordării patentelor pe viaţă.

bullet

Reglementarea şi limitarea puterii concernelor trans-naţionale şi a concentrărilor de putere economice prin formarea de carteluri şi prin fuziuni. Susţinem, printre altele, impozite mai mari pentru întreprinderi, salarii care să asigure o existenţă decentă, o legislaţie a muncii în beneficiul salariaţilor precum şi drepturi decizionale pentru aceştia, directive referitoare la oportunităţi egale, standarde sociale şi ecologice.

Haideţi să luăm viitorul lumii în propriile noastre mâini!

[începutul paginii]

 

Teme Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     


Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţ.