Curs 3
sus Curs 2 Curs 3 Curs 4 Curs 5

 

 


 

Globalizare

Cursul 3: Cauzele globalizării

Fenomenele complexe nu pot fi explicate decât dacă avem în vedere mai multe cauze. Acesta este singurul punct în care toată lumea este de acord în ceea ce priveşte globalizarea. Restul faptelor rămân în continuare contestate. În funcţie de ce accepţiune a globalizării este luată ca punct de plecare, apar în prim-plan alte cauze şi forţe motrice. În schema de mai jos sunt prezentate cele mai des invocate cauze, fără ca lista să fie însă completă.

Fără îndoială, inovaţiile de ordin tehnic – şi mai ales cele din domeniul informaticii şi al comunicaţiilor - au jucat şi mai joacă încă un rol central. Internetul este, din multe puncte de vedere, emblema globalizării. Globalizarea pieţelor financiare, transferul unor sume inimaginabile în câteva secunde în jurul globului nu ar fi posibile fără această tehnologie, nici organizarea producţiei integrate la nivel transnaţional ş.a.m.d.

Avântul incredibil pe care l-a cunoscut comerţul, un alt element definitoriu al globalizării economice, se datorează, nu în ultimul rând, scăderii rapide a cheltuielilor de transport, mărfurile putând fi astfel transportate mult mai rapid. Acest lucru poate fi observat îndeosebi în sectorul serviciilor: de exemplu produsele de tip software sau bazele de date pot fi transmise în câteva secunde dintr-un capăt al lumii în celălalt.

Sfârşitul Războiului Rece a fost de asemenea deseori indicat ca fiind una din cauzele globalizării. Dacă în conflictul dintre est şi vest lumea era împărţită în două tabere care întreţineau puţine relaţii între ele, această delimitare – „Cortina de Fier“ – a căzut în 1989/90. Statele care aparţineau „blocului estic“ s-au deschis în direcţia pieţii mondiale. Tot mai multe state se încred în democraţie şi economie de piaţă ca principii de organizare fundamentale.

Un rol deosebit de important – în special la nivel de conştiinţă – l-au jucat problemele globale. Dovadă pentru acest lucru nu sunt numai magazinele tip „One World“ din statele industrializate şi ultra-dezvoltate. Problemele globale au nevoie însă şi de o internaţionalizare a politicii, stimulând dezvoltarea unei conştiinţe globale. Organizaţii precum Greenpeace sau Amnesty International, care se dedică unor teme globale precum mediul ambiant sau drepturile omului sunt „Global Players“. Se pot întrezări astfel în mod clar începuturile unei noi societăţi globale.
 

Criticii fenomenului globalizării precum reţeaua ATTAC atrag tot mai mult atenţia asupra faptului că globalizarea nu este un proces inevitabil, ci mai degrabă o urmare a politicii de de-reglementare a SUA începută la finele celui de-al Doilea Război Mondial (vezi şi pagina "ATTAC"). Fără liberalizarea comerţului mondial în cadrul GATT, respectiv al OMC, această dezvoltare nu ar fi putut fi posibilă cu adevărat.
 

Informaţii interesante cu privire la acest subiect se află şi pe paginile de internet ale organizaţiilor "Bretton Woods":

bullet

Organizaţia Mondială a Comerţului: www.wto.org

bullet

Fondul Monetar Internaţional: www.imf.org

bullet

Banca Mondială: www.worldbank.org

[Alte link-uri se află pe lista din cadrul complexului tematic "Globalizare"]
 

... spre Cursul 4: Consecinţele globalizării

[Autor: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

TemeWeb 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     


Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţ.