Curs 2
sus Curs 2 Curs 3 Curs 4 Curs 5

 

Regionalizare
Triadizare

 


 

Globalizare

Cursul 2: Dimensiunile globalizării

Dimensiunile sunt strâns legate ...

 

Atunci când diferenţiem dimensiunile – vezi schema 5 – este important să observăm că acestea nu pot fi delimitate în mod clar una ce cealaltă. Astfel - pentru a numi doar un exemplu – problemele globale legate de mediu nu pot fi cercetate izolat nici de dimensiunea “economie” şi nici de dimensiunea “politică”. Această reţea globală nu numai la nivelul actorilor, ci şi la cel al domeniilor tematice reprezintă una dintre particularităţile globalizării.
 

Intersectări şi delimitări ...

Diferitele dimensiuni formează împreună cu “globalizarea” mulţimi de intersecţie diferite. Este important de văzut ce anume poate fi subordonat conceptului de globalizare, acesta neepuizându-se în nici un caz în procesele economice, chiar dacă globalizarea economică poate fi un punct de start şi o forţă motrice semnificativă. La fel de important este şi faptul că trebuie să înţelegem că nu totul face parte din procesul de globalizare şi că nu totul este determinat în mod decisiv de acesta.

Pentru că şi globalizarea are limite. Trebuie să ţinem cont de acest lucru. Pe de o parte, vorbim de mulţimi de intersecţie de dimensiuni diferite, pe de cealaltă, de un concept de forţă, utilizat în toate domeniile. Pentru a-i putea determina limitările, trebuie să ne distanţăm de toate acestea (vezi şi pagina "Regionalizare").
 

Dimensiunea economică ...

Exemple în ceea ce priveşte dimensiunile globalizării pot fi extrase fără probleme din presa de zi cu zi, dimensiunea economică aflându-se de cele mai multe ori pe primul loc (creşterea enormă a comerţului şi a investiţiilor directe, globalizarea pieţelor financiare, producţie integrată la nivel trans-naţional, corporaţii trans-naţionale, competiţie la nivel local între state şi regiuni, sfârşitul economiilor naţionale).

De multe ori, acestor procese li se pune în mod greşit eticheta de „globalizare“, acestea limitându-se în general la nordul Americii, la Europa şi sud-estul Asiei (Japonia), adică la aşa-numita triadă. De aceea, termenul de „triadizare“ pare mai potrivit decât cel de „globalizare“ (vezi şi pagina "Triadizare").
 

Dimensiunea "mediu ambiant" ...




 

Unele probleme globale, cum ar fi încălzirea atmosferei, gaura din stratul de ozon sau tăierea pădurilor tropicale ilustrează în modul cel mai impresionant fenomenul globalizării, pentru că, în acest caz este vorba în mod cert despre probleme globale care necesită o abordare globală. Evident că şi în domeniul mediului ambiant există probleme de ordin regional şi local, chiar dacă acestea au un caracter ce depăşeşte uneori graniţele, cum ar fi poluarea râurilor.

Există însă şi alte situaţii, ce nu ţin de elemente precum spaţiu şi timp. De exemplu, supravieţuirea unor state insulare de mici dimensiuni, care au constituit împreună organizaţia AOSIS şi care sunt ameninţate la modul cel mai serios de creşterea necontenită a nivelului mării, depinde de comportamentul tuturor oamenilor din lume, şi în special al celor din ţările industrializate ultra-dezvoltate.

Nu ne miră astfel că acestor probleme le-a fost dedicată prima conferinţă dintr-o serie de conferinţe internaţionale din decursul anilor 90, Conferinţa cu privire la mediu şi dezvoltare de la Rio de Janeiro din anul 1992.
 

Dimensiunea socială ...

Lumea a devenit un „global village“, reţelele inovatoare de comunicare la mare distanţă (chat, e-mail) adăugându-se comunităţilor tradiţionale precum familia sau vecinătatea. Totuşi ele nu pot înlocui aceste sfere tradiţionale de comunicare, pentru a numi doar un exemplu din cadrul dimensiunii sociale.
 

Dimensiunea culturală ...

Producţiile hollywoodiene pot fi vizionate peste tot în lume, iar „americanizarea“ culturii mondiale este un fapt incontestabil. Culturile regionale şi locale nu dispar însă din această cauză. Din contră: informarea cu privire la aceste culturi este unul din fenomenele secundare ale globalizării, de aceea am şi adus în această discuţie termenul de „globalizare".
 

Dimensiunea politică ...

Politica se confruntă cu probleme majore. Globalizarea şi concurenţa la nivel local limitează spaţiul de acţiune al politicilor naţionale, multe probleme neputând fi rezolvate corespunzător decât la nivel internaţional, respectiv global. Prin urmare trebuie găsite noi forme şi arene politice. În acest sens, integrarea europeană este văzută ca un răspuns de succes la provocările globalizării.

Politica la nivel regional şi naţional a avut şi are în continuare de suferit de pe urma economiei delimitate şi dematerializate practicate din ce în ce mai mult la nivel internaţional, respectiv global. Capitalismul, factor integrant al statului social, este şi el ameninţat de acest dezechilibru fundamental.

Totuşi, nu toate lucrurile care se pun pe seama globalizării sunt şi adevărate. De multe ori, politicienii se folosesc de globalizare ca de un ţap ispăşitor şi ca de o arma argumentativă cu multiple întrebuinţări. Acest lucru este evident mai ales dacă ne gândim la unele exemple din domeniul politic care nu se intersectează în nici un punct cu globalizarea.

Alte texte:
 
bullet Regionalizare în loc de globalizare?
bullet Triadizare în loc de globalizare?

 
... spre Cursul 3: Cauzele globalizării

[Autor: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

TemeWeb 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     


Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţ.