|
| |
Cursurile pe scurt:
Cursul
1: Ce este globalizarea? (definiţii)
Cursul 2:
Dimensiunile globalizării (dimensiuni
multiple)
Cursul 3:
Cauzele globalizării (cauze
multiple)
Cursul 4:
Consecinţele globalizării
Cursul
5:
Strategii de soluţionare: Global Governance
Cursul 1: Ce este globalizarea?
Problemele
apar în ceea ce priveşte globalizarea încă
din momentul încercării de definire a acestei noţiuni. Oamenii de
ştiinţă şi
opinia publică nu au căzut încă de acord asupra unei singure
definiţii. În următoarea tabelă apar diferite posibilităţi
de definire a globalizării:
|
Globalizarea este ... |
|
„... procesul de surmontare al graniţelor apărute
de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu
şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale
şi se înfăţişează ca o ‚detaşare’ a
economiei de piaţă faţă de normele morale şi legăturile
instituţionalizate dintre societăţi ...“
[Elmar Altvater] |
„... intensificarea relaţiilor sociale de
pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanţă unele de
celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele
dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi
kilometri depărtare şi viceversa ...“
[Anthony Giddens] |
|
„... intensificarea cantitativă şi calitativă
a tranzacţiilor ce depăşesc limitarea impusă de graniţe,
concomitentă cu expansiunea spaţială a acestora ...”
[Ulrich Menzel] |
„... cea mai mare schimbare economică şi
socială de la Revoluţia Industrială încoace ...“
[Dirk Messner / Franz Nuscheler] |
|
„... o interdependenţă sporită şi
integrarea diferitelor economii din lume ...”
[Meghnad Desai] |
„... un proces al creşterii numărului legăturilor
dintre societăţi şi domenii-problemă...“
[Johannes Varwick] |
|
„... prin globalizare se intensifică concurenţa
pe pieţe ...“
[C. Christian von Weizsäcker] |
„... descătuşarea puterilor pieţii
mondiale şi slăbirea puterii economice a statului ...“
[Schumann/Martin] |
|
„... a devenit un termen la modă, folosit de ceva
timp în dezbaterile politice, publicistice şi ştiinţifice în
mod inflaţionist, şi care este privit, pe de o parte, ca o
„ameninţare“ şi, pe de cealaltă, ca o „oportunitate“
...“
[Johannes Varwick] |
„... a social process in which the constraints
of geography on social and cultural arrangements recede and in which people
become increasingly aware that they are receding (...). Globalization does
not necessarily imply homogenization (...). Globalization merely implies
greater connectedness and de-territorialization ...”
[Malcolm Waters] |
|
„Dinamica globalizării este controlată
de puterile economice, şi totuşi
consecinţele sale cele mai importante aparţin domeniului politic“
[Klaus Müller]. |
Şi pentru că termenul „globalizare“
este într-atât de complex, el trebuie dezbătut mai ales la nivelul conţinuturilor
sale. Vom aborda şi discuta, pentru început, următoarele idei:
 | Aspectul central al dispariţiei graniţelor
şi consecinţele acestui fapt pentru statul naţional (cuvântul
cheie: „eroziune“);
|
|
Importanţa epocală care este deseori
acordată procesului globalizării (în mod analog industrializării);
|
|
Se pune întrebarea dacă este vorba în
acest caz de un proces nou, sau dacă globalizarea există de mai mult
timp, procesele doar fiind accelerate începând cu anii 80 (varianta conform căreia
globalizarea este doar un simplu „mit“ nu se mai regăseşte aproape
deloc în această dezbatere);
|
|
Diferenţierea făcută între cele
două abordări diferite în principiu ale noţiunii de globalizare,
şi anume, pe de o parte, înţelesul ei într-un sens mai restrâns,
economic (vezi definiţia lui Desai şi a lui Weizsäcker), şi, pe
de cealaltă parte, relevanţa ei mai largă, ce cuprinde toate legăturile
de la nivel social (vezi definiţia lui Giddens);
|
|
elementele comune, vezi mai ales
rolul central al interdependenţei, al dependenţei reciproce, care
apare în aproape toate definiţiile.
|
Comentarii la definiţiile
propuse
Dimensiunea economică a globalizării
are, fără nici un dubiu, o foarte mare importanţă, ea fiind
una dintre cele mai importante cauze şi forţa motrice pentru procesele
de globalizare din celelalte domenii. Nu poate fi însă trecut cu vederea
faptul că globalizarea cuprinde cu mult mai mult decât integrarea sporită
a economiei mondiale: de aceea, ea nu poate fi limitată strict la procesele
economice, lucru care se întâmplă însă de multe ori (vezi
Cursul 2: Dimensiunile globalizării).
Diferitele discipline ştiinţifice
implicate (în primul rând ştiinţele economice, istorice, politice
şi sociologia) întâmpină probleme atunci când urmează să
definească această noţiune. Acest lucru nu este de altfel de
mirare, deoarece această încercare de a „delimita delimitările“
este aproape imposibilă.
Scurtele citate de mai sus fac trimitere la
aspectul extraordinar de important al dispariţiei graniţelor şi
al consecinţelor asupra statului naţional (Altvater). Aici pot fi regăsite
însă şi argumente care vin să înţeleagă globalizarea în
sens restrâns, economic (Desai, Weizsäcker).
La meta-nivel, Varwick vorbeşte despre funcţia
acestui termen în discursul public, ceea ce atrage atenţia asupra faptului
că despre globalizare nu se poate vorbi decât dacă în acelaşi
timp se vorbeşte şi despre un discurs al globalizării.
De multe ori apare în discuţie importanţa
fundamentală a interdependenţei (a dependenţei reciproce), a
conexiunii (a integrării), respectiv a schimbului (Menzel, Desai, Giddens,
Varwick). Mai multe definiţii se mulţumesc să trateze doar acest
aspect al „conexiunilor sporite“ (Varwick, Menzel), atitudine necritică
dar lipsită practic de conţinut.
Altvater şi Schumann/Martin reprezintă
o direcţie importantă în critica la adresa globalizării; ei
afirmă că asistăm la o autonomizare a economiei, aceasta nemaiputând
fi controlată sau „încătuşată“
de politică.
[Autor: Ragnar Müller]
[începutul
paginii]
|
