Curs 1
sus Curs 1 Introducere Lista de link-uri Continut Prezentare grafica

 

Curs 2
Curs 3
Curs 4
Curs 5

 


 

Globalizare

Cursurile pe scurt:

Cursul 1: Ce este globalizarea? (definiţii)

Cursul 2: Dimensiunile globalizării (dimensiuni multiple)

Cursul 3: Cauzele globalizării (cauze multiple)

Cursul 4: Consecinţele globalizării

Cursul 5: Strategii de soluţionare: Global Governance


Cursul 1: Ce este globalizarea?


Problemele apar în ceea ce priveşte globalizarea încă din momentul încercării de definire a acestei noţiuni. Oamenii de ştiinţă şi opinia publică nu au căzut încă de acord asupra unei singure definiţii. În următoarea tabelă apar diferite posibilităţi de definire a globalizării:

Globalizarea este ...

„... procesul de surmontare al graniţelor apărute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu şi cu dispariţia) suveranităţii statelor naţionale şi se înfăţişează ca o ‚detaşare’ a economiei de piaţă faţă de normele morale şi legăturile instituţionalizate dintre societăţi ...
[Elmar Altvater]

„... intensificarea relaţiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distanţă unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulţi kilometri depărtare şi viceversa ...“
[Anthony Giddens]

„... intensificarea cantitativă şi calitativă a tranzacţiilor ce depăşesc limitarea impusă de graniţe, concomitentă cu expansiunea spaţială a acestora ...”
[Ulrich Menzel]

„... cea mai mare schimbare economică şi socială de la Revoluţia Industrială încoace ...“
[Dirk Messner / Franz Nuscheler]

„... o interdependenţă sporită şi integrarea diferitelor economii din lume ...”
[Meghnad Desai]

„... un proces al creşterii numărului legăturilor dintre societăţi şi domenii-problemă...“
[Johannes Varwick]

„... prin globalizare se intensifică concurenţa pe pieţe ...“
[C. Christian von Weizsäcker]

„... descătuşarea puterilor pieţii mondiale şi slăbirea puterii economice a statului ...“
[Schumann/Martin]

„... a devenit un termen la modă, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice şi ştiinţifice în mod inflaţionist, şi care este privit, pe de o parte, ca o „ameninţare“ şi, pe de cealaltă, ca o „oportunitate“ ...“
[Johannes Varwick]

„... a social process in which the constraints of geography on social and cultural arrangements recede and in which people become increasingly aware that they are receding (...). Globalization does not necessarily imply homogenization (...). Globalization merely implies greater connectedness and de-territorialization ...”
[Malcolm Waters]

Dinamica globalizării este controlată de puterile economice, şi totuşi consecinţele sale cele mai importante aparţin domeniului politic [Klaus Müller].

Şi pentru că termenul „globalizare“ este într-atât de complex, el trebuie dezbătut mai ales la nivelul conţinuturilor sale. Vom aborda şi discuta, pentru început, următoarele idei:

bullet

Aspectul central al dispariţiei graniţelor şi consecinţele acestui fapt pentru statul naţional (cuvântul cheie: „eroziune“);
 

bullet

Importanţa epocală care este deseori acordată procesului globalizării (în mod analog industrializării);
 

bullet

Se pune întrebarea dacă este vorba în acest caz de un proces nou, sau dacă globalizarea există de mai mult timp, procesele doar fiind accelerate începând cu anii 80 (varianta conform căreia globalizarea este doar un simplu „mit“ nu se mai regăseşte aproape deloc în această dezbatere);
 

bullet

Diferenţierea făcută între cele două abordări diferite în principiu ale noţiunii de globalizare, şi anume, pe de o parte, înţelesul ei într-un sens mai restrâns, economic (vezi definiţia lui Desai şi a lui Weizsäcker), şi, pe de cealaltă parte, relevanţa ei mai largă, ce cuprinde toate legăturile de la nivel social (vezi definiţia lui Giddens);
 

bullet

elementele comune, vezi mai ales rolul central al interdependenţei, al dependenţei reciproce, care apare în aproape toate definiţiile.

Comentarii la definiţiile propuse

Dimensiunea economică a globalizării are, fără nici un dubiu, o foarte mare importanţă, ea fiind una dintre cele mai importante cauze şi forţa motrice pentru procesele de globalizare din celelalte domenii. Nu poate fi însă trecut cu vederea faptul că globalizarea cuprinde cu mult mai mult decât integrarea sporită a economiei mondiale: de aceea, ea nu poate fi limitată strict la procesele economice, lucru care se întâmplă însă de multe ori (vezi Cursul 2: Dimensiunile globalizării).

Diferitele discipline ştiinţifice implicate (în primul rând ştiinţele economice, istorice, politice şi sociologia) întâmpină probleme atunci când urmează să definească această noţiune. Acest lucru nu este de altfel de mirare, deoarece această încercare de a „delimita delimitările“ este aproape imposibilă.

Scurtele citate de mai sus fac trimitere la aspectul extraordinar de important al dispariţiei graniţelor şi al consecinţelor asupra statului naţional (Altvater). Aici pot fi regăsite însă şi argumente care vin să înţeleagă globalizarea în sens restrâns, economic (Desai, Weizsäcker).

La meta-nivel, Varwick vorbeşte despre funcţia acestui termen în discursul public, ceea ce atrage atenţia asupra faptului că despre globalizare nu se poate vorbi decât dacă în acelaşi timp se vorbeşte şi despre un discurs al globalizării.

De multe ori apare în discuţie importanţa fundamentală a interdependenţei (a dependenţei reciproce), a conexiunii (a integrării), respectiv a schimbului (Menzel, Desai, Giddens, Varwick). Mai multe definiţii se mulţumesc să trateze doar acest aspect al „conexiunilor sporite“ (Varwick, Menzel), atitudine necritică dar lipsită practic de conţinut.

Altvater şi Schumann/Martin reprezintă o direcţie importantă în critica la adresa globalizării; ei afirmă că asistăm la o autonomizare a economiei, aceasta nemaiputând fi controlată sau „încătuşată“ de politică.

... spre Cursul 2: Dimensiunile globalizării

[Autor: Ragnar Müller]

[începutul paginii]

 

TemeWeb 2.0  I  Drepturile omului  I  Personalităţi  I  Democraţie  I  Partide  I  Europa  I  Globalizare  I  Naţiunile Unite  I  Durabilitate

Metode:    Didactică politică    II    Educaţie pentru pace    II    Metode

     


Această pagină web cu privire la educaţia politică a fost concepută de agora-wissen, "Gesellschaft für Wissensvermittlung über neue Medien und politische Bildung" (GbR) din Stuttgart. Pentru întrebări şi sugestii cu privire la conţinutul acestei pagini vă rugăm să ne contactaţ.