|
Mingi
din Pakistan
La
Campionatul European de Fotbal 2004 din Portugalia şi la Campionatul
Mondial din 2006 din Germania au reapărut în atenţie mingiile
comercializate în spirit de fair-play. Sub moto-ul deja cunoscut de „fair
pay – fair play“, magazinele din toată lumea, precum şi
grupurile de acţiune vor continua să întreprindă multe
activităţi şi în intervalul dintre Camionatul European din
2004 şi Campionatul Mondial din 2006. Pentru că mingiile în
spirit de fair-play sunt un mijloc ideal de atragere a atenţiei asupra
unui comerţ corect.
Marii
producătorii s-au obligat, ce-i drept, prin semnarea aşa numitelor
Acorduri de la Atlanta, să interzică munca copiilor la cusutul
mingilor de fotbal. Însă pentru toate mingile publicitare şi de jucărie
acest Acord nu este valabil: el priveşte numai mingile cu care se
practică sport de performanţă. Astfel, un segment de producţie
extins nu este luat în consideraţie.
Comerţul
în spirit de fair-play oferă, pe lângă mingile de sport, şi
o alternativă socială acceptabilă pentru mingile publicitare
şi de jucărie, fabricate din ce în ce mai mult Republica Populară
China, o ţară în care nu sunt recunoscute Convenţiile
Organizaţiei Internaţionale
ale Muncii (OIM). Una dintre aceste Convenţii prevede, de exemplu,
şi interzicerea exploatării copiiilor prin muncă.
Comercializarea mingiilor în spirit de fair-play
Mingiile
gepa
sunt produse de întreprinderea pakistaneză mijlocie
Talon Sports după
criteriile comerţului în spirit de fair-play. Mingiile
gepa au un preţ mai mare, în medie cu 1,15
Euro peste preţul normal de export. Veniturile
excedentare sunt administrate de Fundaţia Talon Fair Trade Society.
În
această Fundaţie sunt reprezentaţi atât reprezentanţii
firmei Talon, cât şi anumite organizaţii neguvernamentale, precum
şi cusătorii de mingii. Cusătorii
primesc în funcţie de calitatea mingii lucrate un salariu sporit, de
la 20 şi până la 60 de procente. Salariile sunt calculate astfel
încât doi adulţi să fie remuneraţi pentru o zi de lucru de
opt ore, în condiţiile prevăzute de comerţul în spirit de
fair-play, un venit minim adecvat.
La
cererea gepa, comenzile de
coasere a mingilor sunt preluate spre executare cu precădere de
către femei. Fundaţia se îngrijeşte, în plus, şi de
organizarea unor programe cât mai variate în favoarea angajaţilor.
Talon a înfiinţat cu mijloacele fundaţiei, în două din
centrele firmei în care lucrează şi femeile,
grădiniţe pentru copiii
acestora. Astfel, angajatele nu
mai trebuie să-şi facă griji pentru copiii lor, aceştia
putându-se pregăti pentru şcoală şi mărindu-şi
astfel şansele de succes.
Fundaţia
acorda şi credite pentru înfiinţarea de mici întreprinderi (de
ex. pentru construirea de magazine mixte). Începând cu 1998, 280 de angajaţi
au primit credite pe care le-au şi achitat. Foarte important este, nu
în ultimul rând, şi centrul de sănătate, folosit intensiv
de angajaţi şi de membrii familiilor acestora. Tratarea gratuită
în cadrul acestui centru, medicamentele gratuite şi preluarea
cheltuielile în cazul în care pacienţii sunt direcţionaţi
spre alte spitale sunt doar câteva dintre facilităţile pe care le
oferă centrul
de sănătate.
Povestea (de succes) a mingilor în spirit de fair-play
Campania
din fotbal a început în 1998. De
atunci, gepa a comandat firmei Talon aprox. 239.000 de mingi. Peste 91.000
dintre aceste mingi au fost achiziţionate de structuri comerciale
europene şi de alţi parteneri de cooperare (de ex. "Pâine
pentru Lume") care promovează spiritul de fair-play".
În ciuda profitului obţinut de pe urma aplicării taxei
suplimentare, aportul pe piaţă al mingilor fair-play produse de
Talon este în continuare scăzut. Cu cât se vor vinde mai multe dintre
aceste mingi, cu atât mai mult se va ameliora şi situaţia cusătorilor
din regiune.
Pentru
a oferi un
sortiment cât mai variat, gepa şi-a propus să fabrice mingi prevăzute
atât cu sigiliul IMS (International Matchball
Standards) cât
şi cu pecetea FIFA. Ambele tipuri de mingi sunt atât de bine făcute,
încât îndeplinesc toate criteriile pentru
a fi folosite în meciurile de fotbal, atât la nivel naţional,
cât şi internaţional.
[Barbara Schimmelpfennig / Brigitte
Frommeyer, gepa Fair
Handelshaus] |

Comerţul
în spirit de fair-play înseamnă:
 |
Dialog privind
scopurile dezvoltării
|
 |
Acorduri de parteneriat în proiecte comune
|
 |
Plata
unui preţ corect, care să acopere atât costurile de producţie,
cât şi de salarizare, lăsând în plus şi loc liber pentru
sarcinile de dezvoltare |
 |
Finanţare în
avans la cerere
|
 |
Relaţii comerciale pe termen lung
|
 |
Consiliere la dezvoltarea producţiei şi la
extinderea exportului
|
 |
Promovarea agriculturii
ecologice
|

Informaţii
suplimentare:
http://www.fairtradefederation.com/
|
Ce se întâmplă
în lipsa aşa numitului 'Fair Trade'?
„„Femei
şi bărbaţi pakistanezi şed turceşte, pe
podelele unor camere goale, cusând anevoios la o bucată de piele
rotundă după alta – peste tot pe Pământ sunt jucate
milioane de mingi produse la salarii minimale în această ţară
din Asia.
În
fabricile din China şi Nicaragua, tinere femei cos tricouri
şi pantofi sport în schimbul a 20 de cenţi pe oră,
munca lor durând uneori 10, 12 sau chiar mai multe ore. Într-o firmă
indoneziană, producătoare de echipamente sportive, angajaţii
care doresc să se organizeze într-un sindicat, lucrează sub
presiune constantă.
Şefii
unei întreprinderi din Honduras dictează muncitorilor exact câte
minute le este permis să meargă la toaletă. Într-o
fabrică din Salvador, coarda a fost întinsă chiar mai mult:
o cusătoare câştigă, în ciuda orelor suplimentare
prestate, cca. 180 de Euro pe lună; în plus, angajaţii sunt
supravegheaţi cu camere video la locul de muncă şi
chiar şi în toaletele aflate în incinta acestuia.
Scenele
de acest fel sunt cu totul necunoscute publicului strâns pe
stadioanele de fotbal sau atletism. Şi totuşi, ambele
sporturi au un lucru un comun: mingile, pantofii de sport, tricourile
– toate provin de cele mai multe ori din statele în curs de
dezvoltare, fiind fabricate în condiţii execrabile.“
[Karl-Otto Sander, în: Das
Parlament 52/2003, p. 14] |
|