|
| |
Cursul 5: Educaţie
pentru pace şi fair-play
|
"Fairplay-ul înseamnă mult mai mult decât să joci
după reguli; aici este vorba mai degrabă despre atitudinea sportivilor, despre
respectarea adversarului şi despre prezervarea integrităţii fizice şi
psihologice a acestuia. Doar acei sportivi care au o atitudine empatică faţă de
adversarii lor joacă în mod corect.” (Fragment din “Declaraţia Comitetului
Internaţional pentru Fair-Play")
Sportul poate fi o “şcoală a vieţii”
ideală, el dezvoltă aptitudini şi valori. De aceea, sportul este
un domeniu important în educaţia pentru pace. Fair-play-ul poate fi
deprins şi exersat foarte uşor prin intermediul sportului. Textul de
mai jos ne prezintă o imagine da ansamblu asupra rolului pe care îl pot
avea sportul şi fair-play-ul în promovarea educaţiei pentru pace.
Tuturor aspectelor despre care s-a vorbit pe această pagină le-a fost
dedicată câte un capitol separat:
 |
Fair-Play:
Definiţii, principii şi reguli; mingi
de fotbal corect comercializate; condiţii de muncă în industria
articolelor sportive
|
|
Sportul şi
prevenirea actelor de violenţă:
Medierea în fotbal
|
|
Exemple:
Baschet la miezul nopţii ca program de luptă
împotriva violenţei; fotbal de stradă pentru pace; Jocurile Olimpice
în zone de război
|
|
Organizaţia
Naţiunilor Unite consideră sportul un instrument important de
atingere a obiectivelor
mileniului, pentru că sportul este disciplina care mijloceşte
următoarele capacităţi şi valori importante:
Capacităţi
|
capacitatea de
cooperare |
|
capacitatea de
comunicare |
| respectarea
regulilor convenite |
|
soluţionarea
constructivă a conflictelor |
| înţelegere |
| relaţiile
cu ceilalţi |
|
calităţi de
lider |
|
respectul faţă
de ceilalţi |
|
aprecierea
eforturilor |
|
capacitatea de a câştiga |
|
capacitatea de a
pierde |
|
planificarea competiţiei |
Valori
|
fair-play |
|
a împărţi
cu ceilalţi |
| încredere în
propriile forţe |
|
încredere în ceilalţi |
|
onestitate |
|
respect pentru sine |
|
toleranţă |
|
indestructibilitate |
|
lucru în echipă |
|
disciplină |
|
încredere |
[Sport for Development and Peace. Towards Achieving the Millenium
Development Goals. Report from the United Nations Inter-Agency Task Force on
Sport for Development and Peace. United Nations, 2003 -
http://www.un.org/themes/sport/task.htm]
|
Rolul
sportului în munca
cu refugiaţi, în
activităţile de dezvoltare
şi reconciliere
|
„When one is active in sports, one does not
commit genocide“ – acestea au fost cuvintele folosite de o elevă
după ce a reuşit să supravieţuiască unor atrocităţi
inimaginabile în Ruanda în timpul Războiului Civil din 1994. La patru
ani după acest război, ea a luat parte la un curs organizat de
guvernul ruandez şi de Comitetul Olimpic din Ruanda. Scopul acestui
program a fost de a forma cât mai mulţi tineri interesaţi de
sport în antrenori de volei. După absolvirea cursului, tinerii urmează
să-şi aducă, la rândul lor, aportul în a ajuta copii şi
tineri să depăşească traumele pricinuite de război,
încurajând activităţile sportive şi promovând, într-o
manieră pozitivă, spiritului de echipă.
Sportul a fost implementat cu succes în procesul
de reconciliere necesar la sfârşitul conflictelor violente. În
special în cazul conflictelor etno-politice, sportul oferă o cale de a
aduce laolaltă oamenii din ambele tabere ale conflictului, oameni care
nu ar avea altfel ocazia de a se întâlni şi de a se cunoaşte. Întâlnirile
sportive de acest fel sunt uneori organizate pe un teren “sigur”, în
afara ţării, pentru a evita astfel tensiunile ce ar putea apărea.
|
|
 |
Milioane de refugiaţi trăiesc în lagăre
şi depind de o mână de ajutor din afară. Aceşti oameni
au o nevoie disperată de alternative şi de perspective noi, pe
termen scurt. “Sportul şi timpul liber sunt esenţiale pentru
supravieţuirea copiilor. Într-adevăr, atunci când vine vorba de
a ajuta copiii refugiaţi, acestea sunt de neînlocuit ca metode de
reconstrucţie a unor vieţi distruse”, declară Sadako Ogata,
Înalt Comisar al
Organizaţiei pentru Refugiaţi ONU (UNHCR). Această Organizaţie a înfiinţat,
în 1998, un lagăr în Tanzania, în care sunt internaţi peste
20.800 de tineri refugiaţi. Cât de mult vor trebui aceştia să
rămână acolo, nu se ştie. În asemenea cazuri, UNHCR cere
sprijinul asociaţiilor sportive naţionale şi internaţionale.
În timp, au apărut diverse programe interesante de cooperare. |
Unele organizaţii neguvernamentale precum
“Brot für die Welt“ („Pâine pentru Lume”) sprijină în mod
activ, în diverse ţări, anumite proiecte de întrajutorare, în
cadrul cărora sportul joacă un rol important. Partenerii din Africa,
Asia, America Latină sau din Europa de Est ştiu că sportul poate
juca un rol decisiv, măcar în pornirea procesului de surmontare a unor
deficienţe sociale grave. Sportul promovează interacţiunea socială
între copiii străzii, oferindu-le un impuls pentru dezvoltarea cunoştinţelor
şi a aptitudinilor necesare în viaţa profesională.
Sportul şi prevenirea actelor de violenţă
Contribuţia pe care sportul o aduce în ceea
ce priveşte construirea şi promovarea unei societăţi
civilizate depăşeşte cu mult limitările impuse de zonele
marcate de războaie şi crize. Este binecunoscut faptul că până
şi cele mai bine înrădăcinate democraţii nu rămân
ferite de conflicte şi de acte de violenţă. SUA oferă un
exemplu excelent despre cum poate fi folosit sportul pentru a preveni violenţa
în rândul tinerilor.
 |
„Meciurile de
la miezul nopţii“ au devenit un simbol al modului în care poate fi
folosit sportul pentru a preveni actele de violenţă şi
criminalitatea. Cu meciurile de baschet programate între orele 22 şi 2
dimineaţa, tinerii americani sunt feriţi de la a aluneca în lumea
periculoasă a consumului de droguri şi a criminalităţii.
După primele iniţiative din anul 1986,
a apărut – pe lângă National Basketball Association League, NBA
– o aşa numită Midnight Basketball League, MBL. În această
Ligă sunt implicaţi aproximativ 10.000 de tineri sportivi. Cei mai
mulţi jucători din MBL sunt afro-americani, provenind din cele mai
puternice comunităţi din punct de vedere numeric din cartierele sărace
ale marilor oraşe. |
Jucătorii nu sunt plătiţi şi
trebuie să ia parte înaintea fiecărui meci la o dezbatere de o oră.
Aceste discuţii ating o multitudine de subiecte. Cum ar trebui să mă
pregătesc pentru un interviu la o nouă slujbă? Cum pot soluţiona
un conflict fără să apelez la violenţă? Cum pot să
mă protejez împotriva SIDA şi cum pot să rezist tentaţiei
reprezentate de droguri? Garry A. Sailes, profesor de sociologie sportivă
la Universitatea din Indiana rezumă acest program după cum urmează:
“MBL oferă tinerilor din cele mai sărace cartiere ocazia de a juca
baschet, dar şi şansa de a-şi descoperi identitatea şi
siguranţa de sine
Meciurile de la miezul nopţii au loc şi
în Germania sub o multitudine de forme. De obicei, de organizarea şi
promovarea meciurilor se ocupă municipalităţile locale în
colaborare cu asociaţiile sportive şi deseori şi cu poliţia.
Dominik Hermle este una dintre persoanele implicate în organizarea meciurilor
nocturne din Stuttgart: “Scopul proiectului nostru este de a combate
problemele sociale asociate cu tinerii, cum ar fi criminalitatea, sărăcia,
dependenţa de droguri şi şomajul. Chiar dacă sportul nu
poate rezolva toate aceste probleme, el poate contribui totuşi într-o
anumită măsură la soluţionarea acestora. Sportul poate avea
un efect pozitiv asupra altor aspecte ale vieţii, poate corecta
comportamentele agresive, poate întări încrederea în sine. Sportul
promovează toleranţa faţă de ceilalţi oameni şi îi
poate învăţa pe tineri despre ce înseamnă să fii
responsabil. Tinerii din Stuttgart au primit această ofertă a noastră
cu entuziasm.”
Meciurile nocturne nu reprezintă decât una
dintre metodele deosebit de spectaculoase de promovare a combaterii violenţei
prin intermediul sportului, fiind totodată o metodă care se potriveşte
doar anumitor grupuri de tineri. Au apărut nenumărate documente şi
articole care explică cum se poate face educaţie prin sport, cum
trebuie să te porţi în spirit de fair-play faţă de ceilalţi
oameni şi cum să rezolvi conflictele într-un mod constructiv.
Fair-play-ul într-o lume a tuturor
 |
Specialistul în educaţie fizică şi
sport, Ommo Grupe, scrie: „În afară de principiul efortului şi
al realizării, aflate într-o strânsă legătură cu
fairplay-ul, ceea ce caracterizează cel mai bine Jocurile Olimpice
este varietatea incredibilă de sporturi pe care o conţine.
Această varietate trebuie prezervată în contextul unei lumi
multiculturale, cu care sportul olimpic, însufleţit
de spiritul internaţional, are astăzi de-a face din ce în ce
mai mult. Acestei
varietăţi îi corespund în mod special valorile olimpice ale păcii,
ale respectului reciproc şi ale internaţionalităţii.
Ele nu sunt, bineînţeles, suficiente pentru a soluţiona
conflictele, dar sunt totuşi modele pentru felul în care ar trebui să
tratăm situaţiile conflictuale. Sporturile olimpice pun în faţa
oricărui alt principiu acceptarea celorlalţi, generând chiar
această atitudine în momentul în care se declară a fi, în
mod consecvent, împotriva oricărei discriminări, fie ea de
natură rasială, religioasă sau sexuală.“ |
Fair-play înseamnă a te ţine de regulile
convenite, de a renunţa la avantaje nemeritate. Fair-play-ul mai înseamnă
şi egalitatea şanselor, adoptarea unui comportament atent faţă
de adversar, precum şi acceptarea celorlalţi. Fairplay-ul ca principiu
sportiv şi moral fundamental este ameninţat în lumea de astăzi,
nu numai în sport, ci şi în alte domenii ale traiului în comun. În
acelaşi timp însă, regulile fair-play-ului ne oferă ocazia de a
ne orienta mai bine în această lume extrem de competitivă.
[Uli Jäger, Institut für Friedenspädagogik
Tübingen e.V.]
Capitolele din cadrul cursului 5 sunt dedicate aprofundării următoarelor
subiecte:
|
„Educaţia fizică
şi sportul trebuie să promoveze înţelegerea dintre popoare
şi indivizi, stimulând competiţia dezinteresată, solidaritatea, fraternitatea, respectul şi recunoaşterea
reciprocă a demnităţii inalienabile a tuturor oamenilor.“ [Carta
Internaţională pentru Educaţie Fizică şi Sport a
UNESCO, 1978] |
[începutul
paginii]
|
