|
Exemplu de soluţionare
constructivă a conflictelor:
Soluţionarea conflictelor în proximitatea mediului şcolar
În acest capitol vom vorbi despre unele probleme fundamentale cu care se
confruntă procesul constructiv de soluţionare a conflictelor.
Percepţie
şi interpretare
Pentru a putea aplana conflictele, acestea trebuie mai întâi percepute ca
atare. Înainte de orice acţiune există o situaţie care este
percepută şi o interpretare (de cele mai multe ori subconştientă)
a acesteia. Pentru a arăta că această interpretare este deseori
prea grăbită şi marcată de prejudecăţi, că
tindem să atribuim prea repede calităţi, să formulăm
convingeri şi intenţii de acţiune, acest proces de percepţie
şi de interpretare trebuie adus la nivelul conştient. Acest lucru
poate fi făcut de exemplu cu ajutorul unor poveşti ilustrate.
Alternative de acţiune
Deseori,
procesele constructive de soluţionare a conflictelor eşuează din
pricina lipsei alternativelor de acţiune. Oamenii apelează adesea la
violenţă şi la comportamente asociale atunci când nu au la
dispoziţie alte variante de acţiune sau când aceste variante nu
promit prea mari succese.
Părinţii, educatorii şi profesorii, dar şi tinerii, se
confruntă zilnic în practica pedagogică şi didactică cu
provocarea de a trebui să acţioneze în situaţii deloc clare.
Dintr-un spectru larg de alternative, ei apelează deseori la modele
comportamentale problematice (încălcarea normelor, uzul de forţă).
O asemenea atitudine poate duce la neînţelegeri fatale sau chiar la
procese de escaladare. Trebuie să înţelegem că pentru fiecare
situaţie există întotdeauna mai multe feluri în care putem acţiona.
Iar atunci când vom înţelege acest lucru vom face şi primul pas
important pentru lărgirea propriului spectru de acţiune. Acest lucru
poate fi exemplificat prin unele scenarii.
Soluţionarea
conflictelor de zi cu zi
Conflictele
zilnice pot fi aplanate de cele mai multe ori foarte rapid şi fără
complicaţii atunci când sunt respectate anumite reguli. Aceste reguli
trebuie introduse, discutate şi aplicate. Regulile formulate de noi ca
exemplu se referă la modul în care copiii şi tinerii trebuie să
se poarte atunci când se confruntă cu un conflict.
O importanţă
centrală revine, în cadrul aplanării conflictelor, factorului comunicare.
Comunicarea
poate contribui înmod eficient la soluţionarea conflictelor atunci când
regulile fundamentale ale comunicării sunt cunoscute. Şi pentru că
comportamentul în sfera comunicării s-a construit timp de mai mulţi
ani, aceste reguli trebuie exersate permanent.
Atunci când conflictele
tind să escaladeze este bine să implicăm şi o a terţa
parte. Peer Mediation
la şcoală este o procedură importantă în acest sens.
Ora de curs şi
structura şcolară
Alături
de Peer
Mediation, trebuie să mai apară şi alte elemente
de soluţionare a conflictelor în
cadru şcolar. Aceste elemente vizează atât comunicarea profesor-elev,
cât şi regulile de socializare, decursul orelor, precum şi întreaga
structură şcolară.
[Autor: Günther Gugel,
Institut für
Friedenspädagogik Tübingen; Redactare: Ragnar Müller]
[începutul
paginii]
| 
