|
| |
Analiza
conflictului
Pentru a rezolva în mod constructiv un conflict, trebuie mai întâi să
îl şi înţelegem. Conflictul trebuie să transpară nu doar
în dinamica sa, cu forma şi efectele sale, ci şi în comportamentele,
interesele şi nevoile părţilor implicate în el.
În acest sens este foarte important să vedem la ce nivel al realităţii
se raportează informaţiile şi modurile de acţiune. Tilman
Grammes şi Agnes Tandler deosebesc între următoarele nivele ale
realităţii:
 |
Realitatea
documentelor:
Urmele orale şi scrise lăsate de un anumit eveniment: discursuri,
protocoale, notiţe, formulare, manifeste etc.
|
|
Realitatea
presei:
Prezentarea evenimentului în mass-media: articole de ziar, emisiuni de radio
şi televiziune, anunţurile făcute de agenţiile de presă,
comentarii, scrisori de la cititori etc.
|
| Realitatea
reflecţiei:
Rapoarte şi concluzii, analize, studii ştiinţifice etc.
|
|
Realitatea
didactică:
Manuale, materiale educative etc.
|
Alta decât
aceste nivele ale realităţii este percepţia subiectivă a
participanţilor la conflict. Într-un conflict, diversele interese şi
nevoi concurează cu diferitele nivele ale realităţii şi cu
diferitele posibilităţi de a se face auzit şi de a exercita
influenţă (putere).
Analiza conflictelor nu are ca scop să adune tot felul de informaţii,
ci să interpreteze şi să evalueze aceste informaţii.
Şi pentru că comunicarea în toate formele sale (orală, simbolică,
non-orală) poate fi înţeleasă ca o cheie pentru manevrarea
constructivă a conflictelor, analizei premiselor unei comunicări de
succes îi revine o importanţă deosebită.
Socio-psihologii au susţinut mereu că oamenii nu pot recunoaşte
un lucru decât atunci când există termeni care să definească
acest lucru şi că oamenii nu pot înţelege ceva decât atunci când
există modele de analiză. Analiza conflictului are aşadar de-a
face cu sistematizarea percepţiei şi cu oferta de materiale ajutătoare.
Din toate acestea mai reiese şi că nu există o singură
metodă "corectă" de analiză a conflictelor, ci mai
multe, a căror utilizare eficientă depinde însă de situaţia
în cauză.
Zece metode de
analiză a conflictului
Metode de analiză care privesc întregul conflict:
1. Categorii [...
mai multe]
2. Întrebări sistematice: modelul de analiză al lui Ulrike Wasmuth
[... mai multe]
3. Întrebări sistematice, modelul de analiză al “Media
Peace Centre”
[... mai multe]
4. Întrebări
circulare /
Schimb de perspectivă
[... mai multe]
5. Mapping:
vizualizarea conflictelor [... mai
multe]
6. Studii de caz
[... mai multe]
Metode menite să evidenţieze
anumite aspecte particulare ale unui conflict:
7. Tablouri vivante [... mai
multe]
8. Analiza câmpurilor de forţă
[... mai multe]
9. Cunoaşterea şi formularea propriilor poziţii
[... mai multe]
10. Eu
în conflict:
imaginea mea despre
mine [... mai multe]
|
[Autor: Günther Gugel,
Institut für
Friedenspädagogik Tübingen; Redactare: Ragnar Müller]
[începutul
paginii]
|
