|


| |
O definiţie tipică
a războiului, aşa cum apare ea în ştiinţele politice, este
următoarea:
"Războiul este un conflict
armat de masă care are următoarele trăsături:
 |
două
sau mai multe forţe armate participă la lupte, unde cel puţin
una dintre forţe dispune de o armată regulată sau de
alte trupe guvernamentale. |
 |
demersurile
celor doi participanţi se desfăşoară într-o formă
organizată, condusă de la centru, chiar dacă ele nu
sunt mai mult decât o defensivă armată sau atacuri
planificate (operaţiuni de gherilă, război de partizani). |
 |
conflictul
armat nu este constituit din confruntări spontane şi
sporadice. Ambele părţi acţionează în mod
sistematic." |
[din:
Istvan Kende, Kriege nach 1945. Eine empirische Untersuchung,
Frankfurt/Main 1982]
|
Enumerarea mai multor condiţii
în această definiţie, necesare pentru a putea vorbi despre existenţa
unui război, subliniază faptul că o delimitare a războiului
de alte conflicte armate este extrem de dificilă. Dacă luăm în
considerare acest lucru, atunci bilanţul războaielor purtate după
cel de-al Doilea Război Mondial ni se va părea şocant:
Câteva date despre războaiele
de după 1945:
 |
Din
1945, lumea a cunoscut doar 26 de zile fără război. |
 |
Incidenţa
războaielor a crescut constant: 1945: 3 războaie, 1955: 15 războaie, 1975: 21
războaie, 1985: 33 războaie, 1995: 43 războaie. |
 |
Durata
războaielor a crescut: 41 de războaie au durat mai mult de
10 ani, 26 de războaie, mai mult de 5 ani. |
 |
Numărul
morţilor şi dimensiunile distrugerilor au crescut. Mai mult,
numărul victimelor de război din rândul civililor a crescut
şi el: Participarea populaţiei civile în rândul victimelor
de război a crescut de la aprox. 50% până la sfârşitul
anilor 70, la 75% în anii 80 şi la aproape 90% în anii 90. În
total, războaiele de după 1945 au revendicat între 25
şi 35 de milioane de vieţi omeneşti. |
 |
Între
1945 şi 1992 s-au sfârşit 124 de războaie, dintre care 28
prin victoria, şi
36 prin înfrângerea atacatorului, 7 prin întreruperea luptelor,
16 prin împăcarea părţilor implicate fără
ajutorul unui mediator, 37 cu ajutorul medierii unor părţi
terţe. |
[cifre
culese din: Istvan Kende, Kriege nach 1945. Eine empirische Untersuchung,
Frankfurt/Main 1982]
|
Aceste cifre indică şi
faptul că epoca războaielor "clasice", adică
inter-statale, s-a sfârşit. Nu în ultimul rând din pricina atentatelor
teroriste de la New York şi Washington de la 11 septembrie 2001, s-a făcut
remarcată o discuţie cu privire la război şi la adaptarea
dreptului internaţional la această situaţie nouă. De multe
ori s-a vorbit chiar de "noile războaie":
"'Noile războaie, în
care sunt implicaţi aşa numiţii warlords şi
bandele de terorişti, nu sunt totuşi atât de noi. A existat o
forţă războinică 'privatizată', şi încă
una dezvoltată, încă dinaintea epocii statalităţii. (...)
Din războaiele purtate după 1945 pe tot cuprinsul lumii, o
treime au fost războaie inter-statale tradiţionale. Restul de
două treimi au fost războaie în interiorul societăţilor
şi războaie transnaţionale, în cadrul cărora au combătut
miliţii locale, forţe de gherilă recrutate din mediul
internaţional, reţele teroriste la nivel mondial precum şi warlords
regionali. Aşadar nu mai putem vorbi despre faptul că statele deţin
monopolul legitim şi în fapt asupra războiului, aşa cum
s-a întâmplat în Europa de la jumătatea secolului XVII şi până
în secolul XX. Războiul s-a dezbărat de lanţurile statale
care i-au fost atârnate odată cu Pacea din Westfalia, el s-a
de-statalizat, ba chiar s-a privatizat. Cel care deţinea odinioară
monopolul asupra războaielor - statul - concurează cu actori
para-statali şi privaţi, cu warlords, mercenari şi
grupări de terorişti adunate în reţele, care luptă
unii împotriva celorlalţi, dar şi împotriva statelor."
[din:
Herfried Münkler, Das Ende des "klassischen" Krieges. Warlords,
Terrornetzwerke und die Zukunft kriegerischer Gewalt; în: Neue Zürcher
Zeitung vom 14.09.2002, S. 73]
|
Alte informaţii despre război:
 |
Etologie:
Ce spun oamenii de ştiinţă despre război?
|
 |
Cauzele
războiului: Cauzele războiului se numără printre
cele mai importante domenii de activitate ale cercetării păcii
şi conflictelor
|
|
Nici
o pace nu este atât de nedreaptă încât să nu fie preferată
unui război ce pare drept – Erasmus von Rotterdam |
[Autor: Ragnar Müller]
[începutul
paginii]
|