|
Newsletter EDC
_________________________________________________
Nr. 1, 5 octombrie 2004
(versiune actualizată în aprilie 2005)
Cuvânt înainte din partea
editorului
Dragi cititori ai noului
nostru newsletter,
începând cu 1 octombrie 2004 vă vom oferi la fiecare două luni câte un
newsletter. Acesta este adresat tuturor celor interesaţi de educaţia întru
democraţie, de educaţia civilă, pentru pace şi în spiritul drepturilor omului.
„EDC“ înseamnă „Education for Democratic Citizenship“. Această abreviere -
„EDC“ – cuprinde, în sensul înţeles de noi, toate domeniile educaţionale ce au
ca obiectiv comun şi supraordonat motivarea şi capacitarea populaţiei în
vederea participării la activităţile sociale şi politice.
În primul rând
aş dori să mă prezint: numele meu este Ingrid Halbritter, sunt născută în
Stuttgart, oraş din Germania. După Bacalaureat am lucrat doi ani în Franţa,
apoi am urmat şi absolvit – din nou la Stuttgart – cursuri de traducător şi
interpret pentru limba franceză, studiind, în fine, după încheierea acestora,
ştiinţele politice şi retorica la Universitatea din Tuebingen. După licenţă am
lucrat în cadrul organizaţiei germane de întrajutorare Kinderberg e.V., ca şef
de proiecte privind educaţia pentru pace. Din 1998 conduc programe
educaţionale în Europa de sud-est, fiind membră co-fondatoare a asociaţiei
D@dalos din Saraievo. De la jumătatea anului 1999 locuiesc în oraşul vechi din
Saraievo, care a devenit între timp cea de-a doua patrie a mea.
Cred cu tărie în faptul că fiecare persoană poate aduce o contribuţie
importantă în domeniul social şi politic. Mai cred că fiecare om poartă o
parte de răspundere – pentru sine însuşi, pentru concetăţenii săi, pentru
societatea în care trăim şi pentru planeta noastră.
Ce vă oferă acest newsletter? – Aici veţi avea parte atât de teorie,
cât şi de practică. La rubrica de exemplu
vă vom pune la dispoziţie texte şi contribuţii ştiinţifice privind
subiectele relevante domeniului nostru de activitate. În această rubrică
dorim, în plus, să vă informăm despre politicile educaţionale de la nivel
naţional şi internaţional - de ex., în următorul număr va fi vorba despre
„Anul European (2005) al Cetăţeniei prin Educaţie“ al Consiliului Europei.
Există multe organizaţii şi persoane particulare care desfăşoară proiecte
extraordinare în domeniul educaţiei întru democraţie. Despre aceste proiecte
şi oameni vom vorbi la rubrica vă prezentăm.
În această ediţie vă vom prezenta şi propriul nostru proiect.
on line este rubrica la care paginile
de net sunt analizate şi comentate. Şi aici vom începe prin a vă prezenta
propria ofertă, serverul educaţional D@dalos.
calendar vă informează cu privire la cursurile sau evenimentele
organizate de noi, care v-ar putea interesa. Aceste cursuri pot fi de două
feluri: cu circuit deschis şic u circuit închis. La cursurile cu circuit
deschis poate participa oricine, cele cu circuit închis sunt în schimb
dedicate unui cerc de persoane pre-definit. Chiar dacă nu puteţi lua parte la
acestea din urmă, credem totuşi că este important să aflaţi de existenţa
acestora, pentru a vedea ce fel de evenimente de acest fel au loc în regiune.
M-aş bucura enorm să pot discuta cu dvs. şi să vă sprijin în activităţile dvs.
în domeniul educaţiei întru democraţie şi al educaţiei civice.
 |
Cu multe
salutări,
a dvs.
Ingrid Halbritter |
CUPRINS
vă prezentăm: Asociaţia pentru Educaţie pentru Pace D@dalos din
Saraievo
Autor: Ingrid Halbritter, şef de proiect
de exemplu … Educaţia politică în Germania
Autor: Ragnar Mueller, agora-wissen Stuttgart
online:
www.dadalos.org (Serverul educaţional internaţional pentru educaţie
politică, drepturile omului şi educaţie pentru pace)
Autor: Ingrid Halbritter
calendar:
Curs cu circuit deschis: „Seri Europene“ (din 21 octombrie 2004 la
Saraievo)
Curs cu circuit închis: Training moderatori pentru metoda „Betzavta“
(12.-16.10.2004 la Zagreb)
contact
_________________________________________________
vă
prezentăm:
D@dalos Saraievo – O asociaţie privind educaţia pentru pace
Ingrid Halbritter
D@dalos Saraievo a fost înfiinţat în vara anului 1999 la Saraievo.
Scopul asociaţiei este să contribuie la democratizarea Europei de
sud-est. Proiectele desfăşurate de D@dalos sunt în principal legate de
domeniul educaţional: şcoală, universitate, dar şi organizaţii
neguvernamentale (ONG). Activităţile asociaţiei se concentrează însă în
special asupra educaţiei politice democratice, înecând să mijlocească
oamenilor principiile de bază ale politicii, conceptele de bază ale
democraţiei ca „cea mai proastă formă statală cu excepţia tuturor
celorlalte“ (Winston Churchill).
Asociaţia înţelege să îşi ducă la îndeplinire obiectivele prin
intermediul a diverse proiecte, de cele mai multe ori desfăşurate pe
întreg teritoriul Europei de sud-est (fost Iugoslavie, Albania,
Bulgaria, România, Moldova). Nucleul tuturor activităţilor se regăseşte
pe serverul educaţional internaţional
www.dadalos.org. Aici se află nouă capitole online cuprinzând
informaţii pentru uzul în şcoli şi facultăţi. Subiectele abordate sunt
următoarele: drepturile omului, democraţie, partide politice, Uniunea
Europeană, personalităţi, didactică politică, educaţie pentru pace,
globalizare şi Naţiunile Unite. Limbile folosite sunt albaneza, bulgara,
bosniaca, germana, engleza, croata, macedoneana, româna şi sârba (pentru
detalii vezi secţiunea "online").
Aceste materiale online sunt editate anual pe suport CD-ROM, fiind
distribuite gratis celor interesaţi. Comenzi la:
Enda.Pecenkovic@dadalos.org
Din 1999, D@dalos a şcolarizat, de-a lungul unor cursuri de weekend,
aproape 2.200 de profesori în vederea utilizării serverului educaţional.
Pe această bază, asociaţia a dezvoltat un nou produs: conceptul de
training „Fit@school“. Pe un CD-ROM separat se află prezentări în
Powerpoint speciale pentru uzul cadrelor didactice. Informaţii
suplimentare la
Haris.Muhic@dadalos.org. Acest CD-ROM poate fi comandat gratis; până
la această oră, Fit@school este disponibil în limbile
bosniacă/croată/sârbă/albaneză/bulgară şi germană.
În plus, D@dalos oferă cursuri de specializare pentru multiplicatori
(profesori, docenţi, membri ai organizaţiilor neguvernamentale).
Momentan se derulează două programe: „Predarea politicii în Europa de
sud-est“ şi „Betzavta – Împreună“. Primul program constă într-un curs
care combină structura seminarelor obişnuite cu conceptul de
„e-learning“. Participanţilor li se oferă trei seminarii de weekend, în
timpul dintre acestea ocupându-se cu rezolvarea unor sarcini propuse de
conducătorul cursului prin intermediul poştei electronice. Noi le
explicăm cele mai importante principii didactice ale educaţiei politice
democratice, iar participanţii învaţă să planifice ei înşişi unităţi de
curs şi ore şcolare privind subiecte politice. Ne bucurăm astfel să
anunţăm că în 2005 vom putea oferi două cursuri. Informaţii suplimentare
la:
Ingrid.Halbritter@dadalos.org.
„Betzavta“ sau „Împreună“ este o metodă pentru educaţia întru
democraţie, dezvoltară de Adam Institut din Ierusalim. Participanţii
află pe propria piele care sunt valorile fundamentale ale democraţiei şi
ce înseamnă ele. Primii 15 viitori moderatori din Croaţia, Bosnia şi
Herţegovina şi Serbia-Muntenegru au absolvit în 2004 primele două
cursuri. Pe pagina de internet
www.dadalos.org/EDC se va afla în scurt timp un manual de training
în limbile bosniacă/croată/sârbă.
La începutul lunii decembrie 2004 a avut loc un curs de specializare de
patru zile, în limba germană, pentru jurnalişti din Serbia-Muntenegru,
Croaţia şi Bosnia şi Herţegovina. După cum s-a putut constata, populaţia
nu ştie prea multe despre structurile UE, neputând evalua efectele
aderării ţării lor la Uniune. Acest curs de specializare a avut ca scop
ameliorarea şi profesionalizarea prezentărilor jurnalistice cu privire
la UE din regiune.
Un alt domeniu de activitate al D@dalos este încercarea de a pune în
legătură persoanele, organizaţiile şi instituţiile angajate în educaţia
politică, facilitarea schimbului de informaţii şi experienţe, precum şi
stimularea cooperării. Acest newsletter este, în acest sens, o
măsură elocventă; o altă măsură luată de noi în această privinţă este
aşa numita „piaţă EDC“, pagină de internet în limba engleză, care
prezintă proiectele reuşite care pot oferi celorlalţi ca sursă de
inspiraţie (a se vedea
www.dadalos.org/EDC).
Un proiect cu totul nou pentru D@dalos este aşa numitul I.M.PACT
Projekt. D@dalos este una din cele şase organizaţii din Europa de
sud-est care, începând cu anul 2005, oferă cursuri de specializare în
domeniul planificării de proiecte şi al auto-evaluării pentru alte
organizaţii şi instituţii care se ocupă cu educaţia politică. Informaţii
despre proiect se află pe pagina de internet
www.impact-see.org, din păcate doar în limba engleză. Cel mai târziu
până la finele anului în curs vor apărea manuale pentru ambele domenii,
traduse în limba dvs. şi publicate online la pagina mai sus amintită.
D@dalos ocupă două mici birouri în Saraievo şi are patru angajaţi
principali. Partenerii noştri cei mai apropiaţi sunt prof. dr. Wolfgang
Schumann şi Ragnar Mueller de la societatea „agora-wissen“ din
Stuttgart. Aceşti doi specialişti în ştiinţele politice, experţi pe
probleme europene şi, de asemenea, specialişti în ceea ce priveşte
răspândirea materialelor informative pe medii noi (internet, CD-ROM) ne
ajută la dezvoltarea conţinuturilor noastre şi conduc majoritatea
cursurilor de specializare pentru multiplicatori (informaţii
suplimentare pe pagina
www.gesellschaft-agora.de).
Mai colaborăm şi cu o serie de organizaţii neguvernamentale: „FAR“ din
Burgas/Bulgaria, „Sonnenberg“ din Croaţia şi „D@dalos“ din Muntenegru.
De asemenea, cu birourile Institutului pentru Cooperare Internaţională a
Uniunii Universităţilor Populare Germane (IIZ-DVV) din Albania,
Bulgaria, Serbia şi BiH, Civitas@BiH, Gradjanske Inicijative Belgrad, cu
Universitatea Niksic, Facultatea de Pedagogie din Rijeka; cu Ministerele
Educaţiei din regiune şic u fundaţiile politice germane cooperăm în
cazul unor proiecte specifice.
Finanţatorii noştri principali sunt: UNESCO (mai ales Comisia Germană a
UNESCO), Ministerul de Externe din Berlin, Guvernul norvegian şi
elveţian, Societatea Educaţia Politică a fundaţiilor politice germane.
Link-uri către paginile de internet ale tuturor finanţatorilor noştri se
găsesc pe pagina de start
www.dadalos.org.
Ingrid Halbritter, şefa de programe a D@dalos, a fost delegată - în
cadrul serviciului civil pe timp de pace - de către EIRENE e.V. Neuwied
cu mijloacele Ministerului Federal de Cooperare Economică (BMZ) de la
Bonn (Mai 2004 - Aprilie 2007).
[înapoi la Cuprins]
_________________________________________________
de exemplu ...
Educaţia politică în Republica Federală Germania
Ragnar Mueller
Pentru că niciodată "democraţii nu au căzut pur şi simplu din ceruri",
democraţia a depins şi mai depinde încă, fiind o formă statală şi
socială deosebit de dificilă şi de pretenţioasă, de educaţia politică –
lucru subliniat în ultimii ani din pricina apariţiei a tot felul de
planuri de economisire a finanţelor de la buget. Următorul text încearcă,
pe scurt, să facă un rezumat al celor mai importante elemente ale
educaţiei politice şi se împarte în două secţiuni:
Sarcinile şi scopurile educaţiei politice: Aici vă sunt prezentate cele
mai importante ingrediente ale educaţiei politice, aşa cum au apărut ele
în dezbaterile didactice din Germania. Am renunţat la o prezentare a
istoriei acestui tip de educaţie, concentrându-ne mai mult asupra
statutului de la sine înţeles al sarcinilor şi scopurilor educaţiei
politice.
Principiile didactice ale educaţiei politice: Începând cu „Consensul de
la Beutelsbach“, evenimente central survenit în anul 1976 s-a dezvoltat
o serie de principii didactice care constituie nucleul didacticii
politice.
Sarcinile şi scopurile educaţiei politice
Scopul educaţiei politice este cetăţeanul matur. Faptul că acest lucru
poate fi citit în practic orice publicaţie de gen nu trebuie să ne facă
să uităm cât de imprecis este acest termen – vezi în special problemele
de traducere a acestuia în alte limbi. În următoarea schemă sunt
enumerate alte scopuri, des invocate, ale educaţiei politice, care
însufleţesc formula de „cetăţean matur“.
Pe scurt: " Politica şi educaţia, şi implicit şi educaţia politică, sunt
expresii ale activităţii internaţionale; ele se orientează după anumite
obiective, respectiv valori... Statul modern nu poate oferi un răspuns
la întrebarea care este bunul cel mai de preţ din ansamblul pluralist de
valori. Putem fi însă de acord că sarcina statului este de a împiedica
să se întâmple nenorociri, iar ca stat cultural şi social, el trebuie să
îşi orienteze activităţile în funcţie de valorile pozitive. Nu trebuie
însă să înţelegem politica ca pe o 'realizare' a celor mai importante
valori, ci mai degrabă ca pe o funcţie de reglementare a conflictelor,
precum şi ca o strădanie de a atinge o ordine superioară bazată pe
ţeluri general recunoscute, care pot fi privite ca puncte de reper
într-un proces mereu în dezvoltare... Educaţia politică trebuie să aibă
în vedere acest lucru."
Sarcinile consensuale ale educaţiei politice
Sarcinile educaţiei politice au constituit mai întotdeauna un subiect
delicat, disputat şi supus modificărilor. Următorul fragment aminteşte
totuşi câteva dintre sarcinile asupra cărora s-a căzut astăzi de acord:
"1. Elaborarea şi consolidarea unei conştiinţe valorice democratice şi
liberale,
2. Înţelegerea structurii fundamentale a politicii ca metodă de
soluţionare a problemelor actuale prin găsirea unor decizii clare pentru
disputele sociale,
3. capacitatea de orientare în domeniile politice importante astăzi şi
pe viitor, ca de ex. democraţia şi ameninţările la adresa ei,
raporturile dintre economie şi ecologie, viitorul societăţii de consum,
globalizarea, unificarea Europei,
4. dobândirea anumitor cunoştinţe specifice precum tratarea
informaţiilor, a mediilor etc.
De aici rezultă direct două grupuri de sarcini, ale căror conţinuturi
sunt indispensabile: 1. concretizarea valorilor fundamentale ... 2.
înţelegerea procesului de decizie politică cu cele două aspecte ale sale:
- factorii de decizie şi legitimarea acestora (Parlament, guvern,
alegeri, federalism);
- conţinuturile decizionale şi sursele acestora: interesele şi agenţii
lor (iniţiative civile, asociaţii, partide, mass-media)."
Scopurile educaţiei politice
Educaţia politică doreşte să trezească interesul oamenilor pentru
politică, precum şi să creeze premisele pentru ca adresaţii ei să devină
cetăţeni maturi. În acest scop, educaţia politică încearcă să îi facă pe
oameni să dezvolte pe cont propriu analize şi judecăţi politice.
Bineînţeles că pentru a împlini acest scop sunt necesare şi anumite
cunoştinţe de bază. De aceea, o altă misiune a educaţiei politice este
mijlocirea către populaţie a unui aşa numit "abecedar" al politicii.
Acesta oferă informaţii privind anumite concepte de bază precum
democraţia, separaţia puterilor, alegerile, partidele, pacea, puterea
etc.
Educaţia politică democratică nu se face însă doar să intermedieze
anumite cunoştinţe de bază. Ea constituie de fapt fundamentul
indispensabil pentru scopurile mai largi ale orei de politică. Pentru că
cei care nu cunosc sistemul politic, funcţiile şi angrenajele acestuia
nu pot uza nici de şansele lor de participare – lor le lipseşte
competenţa întru democraţie, rămânând astfel cetăţeni lipsiţi de
maturitate. Din toate acestea rezultă o serie de scopuri – „trepte“ - ce
se susţin reciproc.
Primele trei „trepte“ se regăsesc, într-o formă sau alta, în practic
toate publicaţiile apărute pe această temă. Cea de-a patra „treaptă“ –
angajamentul politic - este însă ceva mai disputată, oamenii de ştiinţă
nefiind încă siguri dacă poate fi considerată ca făcând parte din
scopurile imediate ale educaţiei politice. Acest aspect este discutat de
exemplu mai ales în contextul tipurilor de cetăţeni. Fără discuţie, nu
este o greşeală să spunem că pot exista cetăţeni "maturi", chiar dacă
aceştia nu sunt angajaţi politic.
Competenţa pentru democraţie
O cale terminologic alternativă de determinare a scopurilor educaţiei
politice aduce în centrul atenţiei conceptul de competenţă. Joachim
Detjen distinge între trei forme de competenţă care se completează
reciproc:
"Prin competenţa cognitivă se înţelege necesitatea acumulării unui
anumit nivel de cunoştinţe şi capacitatea de a învăţa, unde prin
cunoştinţe înţelegem ordinea instituţională a sistemului politic,
contextele funcţionale din cadrul acestui sistem şi până la
interdependenţele sale cu politica şi economia mondială. Cetăţenii
trebuie să dispună însă şi de cunoştinţe obiective cu privire la
deciziile politice actuale.
Competenţele procedurale sunt cunoştinţe şi capacităţi necesare pentru a
putea conştientiza posibilităţile de influenţare politică şi şansele de
participare. Cetăţenii trebuie, în acest scop, să aibă cunoştinţă de
procedurile administrative şi juridice. Ei trebuie să dispună de
capacităţi strategice, pentru a-şi putea astfel realiza obiectivele
proprii sau scopurile generale considerate ca fiind corecte.
Competenţele habituale sunt atitudini - sau, în termeni tradiţionali -
virtuţi, cu care cetăţenii trebuie să contribuie în societate pentru a-i
asigura supravieţuirea. Acestea trebuie să fie puternic înrădăcinate
afectiv, pentru a putea motiva orice acţiune întreprinsă. Democraţiile
moderne sunt extrem de pretenţioase în ceea ce priveşte aşteptările
habituale. Comunităţile, ca parte dintr-un stat, trebuie să se supună
legii şi să demonstreze spirit de sacrificiu, pentru a putea proteja
societatea în faţa ameninţărilor din exterior. Ca societăţi liberale,
ele au nevoie de corectitudine şi de toleranţă în ceea ce priveşte
problemele de ordin ideologic. Ca societăţi democratice, ele depind de
gradul de participare, care trebuie să fie - pe cât se poate - raţional,
responsabil şi regulat. În funcţia lor socială, ele nu pot exista fără
spiritul social al dreptăţii şi fără solidaritate."
Principii didactice ale educaţiei politice
Principiile didactice, apărute în ultimele decenii ca urmare a
dezbaterilor pe teme de specialitate constituie nucleul didacticii
politice. Ele fac operaţional scopul generale ale educaţiei, rezumat
deseori prin formula "cetăţean matur". Punctul de plecare în alcătuirea
acestor principii a fost aplanarea controverselor din faza de iniţială a
didacticii politice prin Consensul de la Beutelsbach din anul 1976.
Consensul de la Beutelsbach
În 1976, Centrala pentru Educaţie Politică din Landul Baden-Wuerttemberg
a organizat o conferinţă la Beutelsbach. "Unul dintre participanţii la
acest eveniment, Hans-Georg Wehling, a formulat retrospectiv cele trei
principii fundamentale ale educaţiei politice, al căror caracter
consensual a fost incontestabil." Protocolul conferinţei a intrat în
istoria educaţiei politice drept "Consensul de la Beutelsbach" – şi nu
numai în Germania -, marcând un punct de cotitură şi debutul
profesionalizării didacticii politice.
"1. Interzicerea copleşirii elevilor cu informaţii redundante. Nu este
permisă copleşirea elevilor... cu păreri personale – acest lucru
constituind un impediment în faţa 'dobândirii judecăţilor proprii' (Minssen).
Acesta este de fapt hotarul care delimitează educaţia politică de
îndoctrinare. Iar îndoctrinarea este un element incompatibil cu rolul
profesorilor dintr-o societate democratică şi cu ideea – general
acceptată – privind maturitatea elevilor.
2. Ceea ce se prezintă ca fiind elemente controversate în ştiinţe şi
politică, trebuie prezentate ca atare şi la ora de curs. Această cerinţă
este intrinsec legată de prima, pentru că atunci când diverse puncte de
vedere sunt trecute sub tăcere, când opţiunile ce stau la dispoziţia
elevilor sunt neglijate, iar alternativele rămân nepronunţate, poarta
spre îndoctrinare stă larg deschisă ...
3. Elevii trebuie puşi în situaţia de a analiza o situaţie politică şi
propriile lor interese, precum şi să caute mijloacele şi căile de a
influenţa situaţia dată în sensul intereselor lor ..."
Principii didactice
Principiul "interzicerii copleşirii elevilor cu informaţii redundante"
şic el al "elementelor controverse" sunt două principii didactice
centrale şi indispensabile, valabile la orice oră. La finele unei ore de
curs trebuie să se fi strâns mai multe soluţii pentru o anumită problemă
politică. Alegerea "celei mai bune" căi nu poate şi nu trebuie să fie
refuzată elevilor, ci, dimpotrivă, trebuie lăsate la îndemâna acestora,
pentru ca aceştia să-şi poată formula singuri judecăţile. "Orientarea în
funcţie de interese", ca cel de-al treilea principiu al Consensului de
la Beutelsbach a fost, în schimb, un principiu supus mereu dezbaterilor
– nu în sensul eliminării lui, ci în cel al unei completări.
Ce funcţie îndeplinesc principiile didactice prezentate în schemă? Ele
constituie măsura şi nivelul de referinţă la elaborarea şi realizarea
orelor de curs în domeniul educaţiei politice. Ele sunt gândite ca
recomandări generale, de o relevanţă decisivă la planificarea
conţinuturilor şi metodologiei programei, pentru că ajută la alegerea,
din bogăţia de posibilităţi şi aspecte diferite, anumite elemente pentru
a fi tratate şi analizate la ora de curs sau în cadrul seminarelor.
Aceste principii se suprapun şi se completează unele pe celelalte, ele
sunt strâns interconectate. În funcţie de temele abordate şi de
persoanele adresate, un principiu va fi mai important decât celălalt,
pentru că nici o oră de curs nu poate acoperi în mod echilibrat toate
principiile deodată. Primele două principii ale Consensului de la
Beutelsbach sunt ceva mai importante decât ultimul, deoarece acestea
trebuie luate permanent în considerare, indiferent de subiectul abordat.
O educaţie politică care vine să încalce principiul interzicerii
copleşirii elevilor cu informaţii redundante sau principiul controversei,
nu este o educaţie profesionistă.
Orientarea ştiinţifică: Educaţia politică trebuie să fie strâns
angrenată cu ştiinţele conexe acesteia, îndeosebi cu ştiinţele politice.
Orientarea după elevi: Educaţia politică depinde de experienţele
şi interesele persoanelor adresate (în educaţia adulţilor, acest
principiu mai este cunoscut şic a „orientarea după participanţi“). Caz
ideal: "Ceea ce urmează să fie analizat la nivel de conţinut, precum şi
felul în care acest lucru urmează să se întâmple, trebuie negociat în
mod echitabil între cadrele didactice şi elevi“." Acest principiu
încearcă să arate "că elevii nu sunt obiecte ale actului didactic."
Orientare după problemă: Educaţia politică trebuie să aibă ca
subiect probleme reale şi să intermedieze elevilor în primul rând
cunoştinţe şi competenţe necesare soluţionării acestor probleme.
Capacitatea de rezolvare a unei probleme este mai importantă decât
acumularea a cât mai multe cunoştinţe ştiinţifice.
Utilizarea exemplelor: Educaţia politică nu poate epuiza
niciodată un subiect şi trebuie, astfel, să se limiteze doar la anumite
aspecte. Învăţatul prin intermediul exemplelor este o strategie de
reducere a complexităţii materiei studiate. Selecţia aspectelor ce
urmează a fi tratate trebuie să fie, pe de o parte, raportate la elevi
şi la problema în cauză, iar, pe de cealaltă, exemplară pentru subiectul
studiat. Asta înseamnă mai ales că "nucleul politic" al subiectului
studiat va reuşi să ajungă în centrul atenţiei. Învăţatul şi predatul
după exemple "trebuie să permită elevilor să recunoască structuri şi
regularităţi în problemele alese spre studiere", fiind astfel strâns
angrenate cu principiul orientării după problemă. Învăţatul după exemple
este mai important decât dorinţa de a acoperi în totalitate subiectul în
cauză.
Actualitate/Claritate: Educaţia politică trebuie să abordeze,
după posibilităţi, probleme cât mai actuale, precum şi propuneri de
soluţionare pentru acestea. Conţinuturile didactice trebuie să fie cât
mai puţin abstracte, cât mai clare şi uşor de înţeles. Împreună cu
criteriile de selecţie precum gradul de afectare şi relevanţa
subiectului, prin acestea se poate obţine o creştere a motivării
elevilor.
Proceduri inductive: Educaţia politică pleacă, în general, de la
elemente particulare – excepţii -, pe care construieşte, obţinând
într-un final structuri mai generale. Principiul "inducerii înaintea
deducerii" se află în strânsă legătură cu alte principii, precum
orientarea după elevi şi problemă sau principiul utilizării de exemple.
Orientarea după acţiune: Educaţia politică trebuie să stimuleze,
pe de o parte, capacitatea elevilor de a-şi însuşi cunoştinţe pe cont
propriu (de ex. prin metode corespunzătoare precum activităţile legate
de un proiect anume). Pe de o altă parte, educaţia politică trebuie să
permită acestora să-şi "exerseze repertoriul individual de acţiune în
vederea confruntărilor politice şi a formării opiniei " (de ex. prin
exersarea unor calificări-cheie precum dezbaterea sau prezentarea). Aici
este vorba aşadar despre competenţa de acţiune "ca o competenţă
metodologică relevantă din punct de vedere politic a elevilor ". La
această oră, aproape întreg spectrul de metode, de la completarea unui
chestionar şi până la excursiile şcolare sunt clasificate ca fiind "orientate
după acţiune". Schema de mai jos prezintă pe scurt tipurile de metode
orientate după acţiune.
Informaţii despre autor: Ragnar Mueller este specialist în ştiinţe
politice şi directorul societăţii Agora (Gesellschaft fuer
Wissensvermittlung ueber neue Medien und politische Bildung). În cadrul
programului D@dalos, el este responsabil cu dezvoltarea conţinuturilor
de pe pagina de internet
www.dadalos.org.
[înapoi la Cuprins]
______________________________________________
online
Serverul internaţional pentru educaţie politică,
drepturile omului şi educaţie pentru pace
www.dadalos.org
Această pagină de internet vă pune la dispoziţie – oarecum în forma unui
manual în format electronic – informaţii exacte şi materiale didactice
ce pot fi utilizate de către profesori la ore privind educaţia politică,
drepturile omului şi educaţia pentru pace în nouă limbi/variante
lingvistice. Limbile prezente pe server sunt: albaneză, bosniacă,
bulgară, croată, macedoneană, română, sârbă, germană şi engleză. Întreg
conţinutul paginii de interne teste publicat o dată pe an pe suport
CD-ROM şi poate fi comandat pe gratis de la oficiile noastre.
Ideea care a stat la baza acestei oferte a fost să începem să predăm
educaţia politică „de la zero“, să vă oferim informaţii fundamentale
privind unele subiecte centrale precum democraţia şi drepturile omului
şi să încercăm să răspundem la unele întrebări mereu recurente.
Partidele politice sunt încadrate într-un complex tematic de sine
stătător, care vine să explice rolul necesar pe care îl joacă partidele
într-un sistem democratic, aducând diverse exemple din sfera tipurilor
şi sistemelor de partide. Pentru a face democraţia şi drepturile omului
mai pe înţelesul dvs. am realizat un manual online care vă prezintă
personalităţi care – fiind ei înşişi afectaţi – s-au impus pentru cauza
dreptăţii şi păcii, dobândind astfel Premiul Nobel pentru Pace.
Alte manuale online prezente pe serverul nostru sunt cele privind
subiecte precum Uniunea Europeană, globalizarea şi Organizaţia
Naţiunilor Unite. UE este cu siguranţă, în toate ţările din regiune, un
subiect foarte important. Vă prezentăm aici evoluţia istorică, structura
complicată a instituţiilor şi organelor de decizie precum şi informaţii
de bază privind problema extinderii. Acest complex tematic nu mai este,
la această oră, atât de actual, intenţionăm însă ca odată cu intrarea în
vigoare a Tratatului de la Nisa să vă punem la dispoziţie un „up-date“
cuprinzător.
Capitolul „Globalizare“ furnizează informaţii şi materiale cu privire la
un subiect prezent în mai toate dezbaterile de astăzi, despre care însă
nimeni nu ştie precis ce înseamnă el. La acest punct vă oferim diferite
încercări de definire a conceptului, vă arătăm dimensiunile,
consecinţele şi tentativele de rezolvare a problemelor existente, punând
la dispoziţia cadrelor didactice idei practice pentru ora de curs.
Complexul tematic „Naţiunile Unite“ ne serveşte atât ca „cap de pod“
contextual către deceniul ONU al educaţiei pentru o dezvoltare de
durată, deceniu ce începe în 2005 şi cu pentru care intenţionăm să vă
oferim încă din primăvara lui 2005 materiale informative pentru uzul
şcolar.
În afara acestor manuale online axate mai degrabă pe conţinuturi, mai
există încă două, orientate după aspecte metodologice: „Didactică
politică“ şi „Educaţie pentru pace“. Capitolul „Didactică politică“ este
de fapt un fel de ghid practic despre felul în care poate fi organizată
ora de ştiinţe politice. În centrul acestui ghid se află cele mai
importante criterii didactice care servesc atât ca măsură şi punct de
referinţă totodată.
Capitolul „Educaţie pentru pace“ a fost dezvoltat în cooperare cu
Asociaţia pentru educaţie politică din Tuebingen. Acest complex tematic
conţine impulsuri în vederea preocupării cu concepte precum război,
pace, conflict sau violenţă, explicând în acelaşi timp şi contextul
ştiinţific. Aici putem vedea cu ce se ocupă pedagogii din domeniul
păcii, ce probleme pot apărea în acest domeniu şi cum se pot aplica în
mod practic cunoştinţele dobândite. Sfaturile noastre practice vin din
sfera sportului. Ideile de aici pot fi deosebit de utile în vederea
utilizării didactice a unor idei precum cea de fair-play.
Ce părere aveţi? Părerea dvs. ne interesează foarte mult, pentru că cu
cât mai multe sesizări primim, cu atât mai bine ne putem „croi“ oferta
pe măsura necesităţilor dvs.. Vă rugăm aşadar să ne trimiteţi criticile,
ideile şi comentariile dvs. pe adresa de e-mail
Ingrid.Halbritter@dadalos.org!
[înapoi la Cuprins]
_________________________________________________
calendar
Curs cu circuit deschis: „Seri europene“ (din 21
octombrie 2004 la Saraievo)
Limbă: bosniacă/croată/sârbă
D@dalos oferă cetăţenilor interesaţi din oraşul Saraievo şi din
împrejurimile acestuia trei serii de cursuri serale având ca temă
Uniunea Europeană. De-a lungul acestor cursuri, participanţilor li se
oferă informaţii relevante privind înfiinţarea UE, instituţiile
acesteia, extinderea şi situaţia actuală a Bosniei-Herţegovina. După
fiecare curs, publicului este invitat la un mic bufet, fiind încurajat
să se implice în discuţii.
Locul de desfăşurare a evenimentului: Bosanski Kulturni Centar
Branilaca Sarajeva 24, Saraievo
Tel: 033/201 513
Date:
Seria 1: Joi, 21 Oct. – 28 Oct. – 04 Nov. – 11 Nov. – 16 Noiembrie 2004
(întotdeauna joia)
Seria 2: Luni, 22 Nov. – 29 Nov. – 06 Dec. – 13 Dec. Şi 20 Decembrie
(întotdeauna lunea)
Seria 3: Joi, 25 Nov. – 02 Dec. – 09 Dec. – 16 Dec. – 23 Decembrie
(întotdeauna joia)
Pentru înscrieri vă rugăm să vă adresaţi d-lui Nihad Mesic, Telefon:
033/441 268 sau 061/379 838, E-Mail:
Nihad.Mesic@dadalos.org sau Fax: 033/715 601
Finanţator: Grupul de Lucru Educaţie Politică al Fundaţiilor Politice
Germane, coordonat de Fundaţia Konrad Adenauer din Belgrad
Curs cu circuit închis: Training pentru moderatori pentru metoda
„Betzavta“ (12.-16.10.2004 la Zagreb)
Limbă: Engleză, cu traducere simultană în bosniacă/croată/sârbă
D@dalos şi Sonnenberg Croaţia oferă în cooperare cu Comunitatea
Evreiască din Zagreb un curs de specializare pentru profesori şi
multiplicatori din Croaţia, Bosnia şi Herţegovina şi Serbia.
Participanţii au beneficiat deja în iulie Juli 2004 de un seminar
„Betzavta“ la Saraievo, luând acum parte la un prim curs de specializare
pentru a învăţa cum să modereze ei înşişi curse de tipul „Betzavta“
(informaţii relevante privind programul „Betazvta“ în Germania:
www.betzavta.de). Acest curs va fi oferit unei noi serii de
participanţi şi în anul 2005. Persoanele interesate sunt rugate să ne
contacteze la adresa de e-mail:
Ingrid.Halbritter@dadalos.org
Finanţator: Ministerul de Externe al Republicii Federale Germania
(Pactul de Stabilitate)
[înapoi la Cuprins]
_________________________________________________
contact
Acest newsletter este publicat de D@dalos Saraievo şi finanţat de
Ministerul de Externe din Berlin, Consiliul Europei de la Strasbourg şi de
Ministerul Federal pentru Cooperare Economică (BMZ).
Redactor însărcinat: Ingrid Halbritter
Adresă: D@dalos Saraievo
Aleja Lipa 57
71000 Saraievo
Telefon: +387 33 715 600 (Birou Hrasno)
Telefon/Fax: +387 33 446 680 (Birou Vratnik)
Fax: +387 33 715 601
Mobil Ingrid Halbritter: +387 61 276 381
E-mail:
Ingrid.Halbritter@dadalos.org
Vă rugăm să trimiteţi toate contribuţiile dvs. la newsletter-ul nostru
direct la adresa de e-mail:
Ingrid.Halbritter@dadalos.org
Mailing list: Dacă doriţi să primiţi newsletter-ul la fiecare două
luni, contactaţi-ne la:
Ingrid.Halbritter@dadalos.org
[înapoi la Cuprins]
[top]
|